„Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor,
îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”
(Mt 10,32-33)
îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri”
(Mt 10,32-33)
Acesta este un Cuvânt de mare mângâiere şi un stimul pentru noi creştinii.
Prin el, Isus ne îndeamnă să ne trăim credinţa cu coerenţă, deoarece de atitudinea pe care am avut-o faţă de el în timpul vieţii noastre pământeşti depinde destinul nostru veşnic. Dacă am dat mărturie pentru el în faţa oamenilor, îi vom da motiv să dea mărturie pentru noi în faţa Tatălui său; din contra, dacă l-am renegat în faţa oamenilor, ne va renega şi el în faţa Tatălui.
«Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor, îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri»
Isus vorbeşte despre premiul sau despre pedeapsa care ne aşteaptă după această viaţă, pentru că ne iubeşte. El ştie, aşa cum spune un Părinte al Bisericii, că uneori teama de o pedeapsă este mai eficientă decât o promisiune frumoasă. De aceea alimentează în noi speranţa fericirii fără de sfârşit şi în acelaşi timp, numai să ne mântuiască, trezeşte în noi teama de condamnare.
Ceea ce îl interesează este să ajungem să trăim pentru totdeauna cu Dumnezeu. Este, de altfel, singurul lucru care contează; este scopul pentru care am fost chemaţi la viaţă: într-adevăr, numai cu el vom atinge completa realizare de noi înşine, împlinirea tuturor aspiraţiilor noastre. De aceea Isus ne îndeamnă să „dăm mărturie pentru el” încă de aici de pe pământ. Dacă, însă, nu vrem să avem de a face cu el în această viaţă, dacă acum îl renegăm, atunci când va trebui să trecem în cealaltă viaţă, ne vom trezi despărţiţi de el pentru totdeauna.
La sfârşitul drumului nostru pământesc Isus nu va face altceva decât să confirme, în faţa Tatălui, alegerea făcută pe pământ de fiecare dintre noi, cu toate consecinţele. Iar prin referinţa la judecata din urmă El ne arată toată importanţa şi seriozitatea deciziei pe care noi o luăm aici pe pământ: este în joc, într-adevăr, veşnicia noastră.
«Oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri. Însă oricine mă va renega înaintea oamenilor, îl voi renega şi eu înaintea Tatălui meu cel din ceruri»
Cum să scoatem profit din acest avertisment al lui Isus? Cum să trăim acest Cuvânt al său?
O spune el însuşi: „Oricine va da mărturie…”
Să ne hotărâm, atunci, să dăm mărturie pentru el în faţa oamenilor cu simplitate şi curaj
Să învingem respectul omenesc. Să ieşim din mediocritate şi din compromis, care golesc de autenticitate viaţa noastră chiar ca şi creştini.
Să ne amintim că suntem chemaţi să fim martori ai lui Cristos: El vrea să ajungem la toţi oamenii cu mesajul său de pace, de dreptate, de iubire, tocmai prin intermediul nostru.
Să dăm mărturie despre el oriunde ne-am afla din motive de familie, de muncă, de prietenie, de studiu sau datorită diferitelor circumstanţe ale vieţii.
Să dăm această mărturie în primul rând prin comportamentul nostru: prin onestitatea vieţii, prin puritatea obiceiurilor, prin dezlipirea de bani, prin participarea la bucuriile şi suferinţele celuilalt.
Să dăm această mărturie în primul rând prin comportamentul nostru: prin onestitatea vieţii, prin puritatea obiceiurilor, prin dezlipirea de bani, prin participarea la bucuriile şi suferinţele celuilalt.
Să dăm mărturie în mod deosebit prin iubirea noastră reciprocă, prin unitatea noastră, în aşa fel încât pacea şi bucuria adevărată, promise de Isus celui care este unit cu el, să ne inunde sufletul încă de pe pământ şi să se reverse asupra celorlalţi.
Şi oricui ne va întreba de ce ne comportăm astfel, de ce suntem atât de senini, deşi trăim într-o lume atât de frământată, să-i răspundem, cu umilinţă şi sinceritate, acele cuvinte pe care ni le va sugera Duhul Sfânt, dând astfel mărturie pentru Cristos şi prin cuvânt, şi pe planul ideilor.
Atunci, poate, mulţi dintre cei care îl caută, îl vor putea găsi.
Alte ori vom putea fi neînţeleşi, contrazişi, vom putea deveni obiect de derâdere, poate de aversiune şi de persecuţie.
Isus ne-a avertizat şi despre aceasta: „Dacă m-au persecutat pe mine, vă vor persecuta şi pe voi” (In 15,20).
Încă o dată suntem pe drumul cel bun. Să continuăm să dăm mărturie pentru el cu curaj, chiar şi în mijlocul încercărilor, chiar cu preţul vieţii. Ţinta care ne aşteaptă o merită: este Cerul, acolo unde Isus, pe care-l iubim, va da mărturie pentru noi în faţa Tatălui său pentru toată veşnicia.
Chiara Lubich
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri de care aveti mai mare nevoie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu