Te caut din toata inima...

31 ianuarie 2013

Al doilea adevar: "Le apartinem lui Isus Cristos si Mariei in calitate de robi"


Al doilea adevar.

Tinand seama de ceea ce reprezinta Isus pentru noi, trebuie sa conchidem ca nu ne apartinem noua insine, dupa cum spune Apostolul ( cf. 1 Cor 6, 19 ), ci suntem cu totul ai lui, madularele lui , robii lui pe care el i-a cumparat cu un pret nesfarsit de mare, cu pretul sangelui sau ( 1 Pt 1 , 19 ). 

Inainte de botez, ii apartineam diavolului ca robi ai sai ; botezul ne-a facut adevarati robi ai lui Isus Cristos, robi care nu trebuie sa traiasca , sa munceasca si sa  moara decat pentru a aduce rod pentru acest Dumnezeu - Om ( Rom 7,4), a-l preamari in trupul nostru , a-l face sa domneasca in sufletul nostru, deoarece suntem cucerirea lui, poporul sau dobandit si mostenirea sa. Pentru acelasi motiv, Duhul Sfant  ne aseamana cu :

1. pomii saditi pe malul apei harului, in campul Bisericii , care trebuie sa-si dea roadele la timpul cuvenit ( cf. Ps 1,3);
2. mladitele unui butuc  de vita-de vie al carui trunchi este Isus Cristos, care trebuie sa produca struguri buni (In 15,1 ; 10,4) ;
3. o turma  al carei pastor  este Isus Cristos , care trebuie sa se inmulteasca si sa dea lapte ( Mt. 13, 3-8) ;
4.un pamant bun al carui lucrator este dumnezeu si in care samanta se inmulteste si aduce rod de 30, 60 sau 100 de ori.

Isus Cristos a blestemat smochinul neroditor ( Mt 21, 19 ) si l-a osandit pe servitorul netrebnic care nu si-a inmultit talantul ( Mt. 25, 24 -30 ). Toate acestea dovedesc ca Isus Cristos asteapta sa obtina ceva roade de la noi, asa slabi cum suntem , si anume , faptele noastre bune, pentru ca aceste fapte bune ii apartin numai lui:
" Creati in operibus bonis in Christo Jesu" - Creati in Isus Cristos in vederea faptelor bune ( Ef 2, 10).Aceste cuvinte ale Duhului Sfant arata ca Isus Cristos este principiul si unicul scop final al tuturor faptelor noastre bune si ca trebuie sa-l slujim nu doar ca niste slujitori platiti, ci ca robi din iubire.Si-am sa explic indata.

Aici, pe pamant, exista doua modalitati de a apartine cuiva si de a depinde de autoritatea sa: prima este starea de slujire, iar a doua este starea de robie ( de unde si denumirea de slujitor si rob ).
Prin slujirea obisnuita practicata printre crestini [ se intelege ca ] un om se angajeaza sa slujeasca pe cineva un anumit timp, in schimbul unei plati sau al unei recompense. Prin robie , un om este cu totul dependent de altul pentru toata viata; el trebuie sa-l slujeasca pe stapanul sau fara sa pretinda vreo plata sau vreo recompensa, asemenea unui animal de-al sau asupra caruia are drept de viata si de moarte.

Robia este de trei feluri: robia innascuta, robia prin constrangere si robia de bunavoie.Toate creaturile sunt robi ai lui Dumnezeu din prima categorie : "Domini est terra et plenitudo ejus"  - Al Domnului este  pamantul si tot ce este pe el( Ps 23, 1). Diavolii si cei osanditi la iad apartin celei de-a doua categorii, iar dreptii si sfintii, celei de-a treia.
Dintre toate , robia de bunavoie este cea mai desavarsita si cea mai aducatoare de glorie lui Dumnezeu ; ea priveste inima ( 1 Reg 16,7), solicita inima  ( Prov. 23, 26) si poarta denumirea de Dumnezeu, stanca inimii ( Ps 72, 26) sau a vointei iubitoare, deoarece prin aceasta robie il alegem mai presus de toate pe Dumnezeu  si slujirea sa, chiar si atunci cand natura nu ne obliga la asta.

Este o deosebire totala intre un slujitor si un rob:

1. Un slujitor nu-i daruieste stapanului sau tot ceea ce este, tot ceea ce are si ce poate castiga prin altul sau prin sine insusi; pe cand robul  se daruieste in intregime stapanului sau, cu tot ceea ce are sau poate dobandi, fara nici o exceptie.

2. Slujitorul pretinde salariu pentru serviciile pe care le presteaza stapanului; robul nu poate pretinde nimic , indiferent cu cat zel, osteneala si pricepere ar munci.

3. Slujitorul isi poate parasi stapanul cand vrea sau macar atunci cand i se incheie perioada pentru care s-a angajat sa-l slujeasca; pe cand robul nu are dreptul de a-si parasi stapanul cand voieste.

4. Stapanul nu are niciun drept de viata si de moarte asupra slujitorului, asa incat , daca l-ar omori ca pe unul dintre animalele sale de povara, ar comite o crima  abominabila; pe cand stapanul robului are drept de viata si de moarte asupra  acestuia, prin lege: il poate vinde cui vrea el sau  sa-l omoare , asa cum ar face , de exemplu , cu calul sau.

5. In sfarsit , slujitorul nu este decat pentru un timp oarecare in slujba unui stapan , robul, in schimb ,e pentru totdeauna.

Nu exista nimic intre oameni care sa ne faca sa apartinem unii altora decat robia; tot asa, si printre crestini : nimic nu ne poate face sa apartinem mai total lui Isus Cristos si sfintei sale Mame decat robia de bunavoie , dupa exemplul insusi al lui Isus Cristos, care, din iubire pentru noi, " formam servi  accipiens" - a luat chip de rob , precum si al sfintei Fecioare Maria, care se numeste pe sine slujitoarea si roaba Domnului ( Lc 1, 38 ) .

Apostolul Paul se numeste pe sine cu cinste " servus Christi" -robul lui Cristos ( Rom 1, 1).Crestinii sunt numiti de mai multe ori in Sfanta Scriptura " servi  Christi" robii lui Cristos; asa cum a remarcat un om de seama, cuvantul servus nu insemna in vechime  decat rob, pentru ca pe atunci nu existau slujitori ca in  zilele noastre, stapanii fiind slujiti numai de robi si de liberti
 ( robi eliberati) . Iar Catehismul Tridentin, pentru a nu lasa niciun dubiu ca noi nu am fi robii lui Isus Cristos, se exprima printr-un cuvant care nu admite niciun fel de echivoc, numindu-ne " mancipia Christi" , adica robi ai lui Isus Cristos ( Partea 1 , cap 3) . Odata stabilit acest lucru:

Eu spun ca trebuie sa fim ai lui Isus Cristos si sa-i servim lui , nu doar ca niste slujitori platiti , ci ca niste robi iubitori , care dintr-o dragoste mare, se daruiesc si se predau pentru a-l  sluji in calitate de robi, doar pentru  onoarea de a-i apartine.Inainte de Botez eram robi ai  diavolului; botezul insa ne-a transformat in robi ai lui Isus Cristos : ca atare , crestinii ar trebui sa fie nu robii diavolului , ci robi ai lui Isus Cristos.

Ceea ce spun in mod categoric despre Isus Cristos , o spun relativ si la sfanta Fecioara , pe care Isus Cristos, alegand-o insotitoare nedespartita a vietii, mortii  , gloriei si a puterii sale in cer si pe pamant , i-a daruit prin har , in ceea ce o priveste pe Maiestatea sa , aceleasi drepturi si privilegii pe care  el le are prin natura sa : "Quidquid Deo convenit per naturam, Mariae convenit per gratiam" - spun sfintii , adica : Tot ceea ce se cuvine lui Dumnezeu prin natura sa , Mariei  i se cuvine  prin har , astfel ca Isus si Maria , avand amandoi aceeasi vointa si aceeasi putere , amandoi au aceiasi supusi , slujitori si robi.

Se poate , asadar , conform parerii sfintilor si a  mai multor oameni mari , ca cineva sa se declare si sa se faca rob iubitor al preasfintei Fecioarei , ca sa devina astfel rob desavarsit  al lui Isus Cristos .
Sfanta Fecioara este instrumentul de care s-a servit Domnul nostru pentru a veni la noi; ea este , de asemenea, instrumentul de care trebuie sa ne folosim noi pentru a merge la el , caci  Maria nu este ca alte creaturi care, daca ne-am atasa de ele, ne-ar putea mai degraba indeparta de Dumnezeu decat apropia; insa dorinta cea mai puternica a Mariei este de a ne uni cu Isus Cristos, Fiul Sau si dorinta  cea mai mare a Fiului este ca noi sa ajungem la el prin Maica sa preasfanta; ceea ce inseamna a-i face onoare si placere , la fel cum unui rege i-ar face onoare si placere daca , pentru  a-i fi supusi si robi cat mai perfecti , ne-am face robii reginei. De aceea , sfintii parinti, si dupa ei  sfantul Bonaventura, spun ca sfanta Fecioara este calea pentru a merge la Isus ...

Mai mult , dupa cum am mai spus , daca sfanta Fecioara este Regina si Stapana cerului si a pamantului:"Imperio Dei omnia subjiciuntur et Virgo; ecce imperio Virginis omnia subjiciuntur et Deus" - si la porunca lui dumnezeu  toti se supun, chiar si Fecioara, iar la porunca  Fecioarei toate se supun, chiar si dumnezeu, sau, cum spun sfintii Anselm , Bernard , Bernadin si Bonaventura , oare nu are ea tot atatia supusi si robi cate creaturi exista? Si nu este oare logic ca printre atatia robi din constrangere sa fie robi din iubire care s-o aleaga de bunavoie, in calitate de robi ,
 pe Maria ca stapana a lor? 

Cum adica , oamenii si diavolii sa aiba robi de bunavoie , iar Maria nu!? 

Cum, daca un rege pamantesc socoteste a fi o onoare pentru el ca regina lui s aiba robi, asupra carora sa aiba drept de viata si de moarte ( caci onoarea si puterea unuia este si a celuilalt), cum ar fi posibil ca Domnul nostru , cel mai bun dintre fii, care a facut-o pe mama sa partasa la toata puterea sa , sa considere a fi ceva rau ca ea sa aiba robi?
Oare sa aiba el mai putin respect si iubire fata de mama sa decat a avut Assuer pentru Estera sau Solomon pentru Batseba? 

Cine ar indrazni sa spuna sau macar sa gandeasca asa ceva?

Dar unde ma poarta pana mea de scris? Oare de ce nu ma opresc aici in incercarea de a dovedi un lucru atat de evident? Si ce importanta are  [ faptul] ca nu vrei sa te numesti  rob al sfintei Fecioare?

Fa-te atunci si numeste-te rob al lui Isus Cristos! 

Asta inseamna sa-i apartii si sfintei  Fecioare , pentru ca Isus este rodul si gloria Mariei. Este tocmai ceea ce se realizeaza in mod perfect prin devotiunea de care vom vorbi in continuare.

sursa : "Sf.Ludovic Maria Grignion de Montfort "Tratat despre adevarata evlavie catre Sfanta Fecioara Maria"

Aceasta formidabila carte o puteti comanda de aici:




Cu blandul Isus sa va binecuvanteze Fecioara de Sus!

30 ianuarie 2013

Vladimir Pustan - Cinci lucruri pe care nu le stie Dumnezeu

5 LUCRURI PE CARE DUMNEZEU NU LE STIE!?

1. nici un om care sa nu aiba nevoie de mantuire
 
2. nici un loc mai bun decat cerul
 
3. nici un loc mai rau decat iadul
 
4. nici un moment in care sa fi mantuit mai bun decat azi
 
5. nici un alt mod prin care sa fi mantuit decat prin ISUS CRISTOS!


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Duhul Sfant!

26 ianuarie 2013

Isus Cristos este scopul ultim al tuturor devotiunilor noastre


 1. Primul adevar.Isus Cristos , Mantuitorul nostru, Dumnezeu adevarat si om adevarat, trebuie sa fie scopul ultim al tuturor celorlalte devotiuni ale noastre.

In caz contrar, ele ar fi false si inselatoare.
Isus Cristos este alfa si omega, inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor.

Dupa cum spune sfantul apostol Paul, noi nu lucram decat  ca sa facem pe orice om desavarsit in Cristos, caci numai in Isus locuieste toata plinatatea dumnezeirii, dar si toate celelalte plinatati de haruri, virtuti si desavarsiri; numai in el am fost binecuvantati cu toata binecuvantarea duhovniceasca, pentru ca el este unicul nostru invatator care trebuie sa ne invete, singurul nostru Domn de care sa depindem,unicul Cap cu care trebuie sa ramanemuniti, singurul nostru model caruia trebuie sa ne conformam,
 unicul nostru pastor care trebuie sa ne hraneasca, singura cale care sa ne calauzeasca , unicul adevar in care trebuie sa credem, singura viata care trebuie sa ne insufleteasca si singurul tot in care sa se implineasca toate cerintele noastre.

Nu ne-a fost dat alt nume sub cer, decat numele lui Isus prin care sa fim mantuiti.Dumnezeu n-a pus alta temelie a mantuirii , a desavarsirii si a gloriei noastre decat pe Isus Cristos; orice edificiu care nu este asezat pe aceasta stanca are temelia pe nisip miscator si , fara nicio indoiala, mai devreme sau mai tarziu  va cadea.

Orice credincios care nu este unit cu Isus asa cum este unita mladita  cu butucul vitei-de vie va cadea , se va  usca si nu va mai fi bun decat de aruncat in foc.Daca suntem in Isus Cristos si Isus Cristos este in noi , nu avem sa ne temem de nicio osanda ; nimic nu ne va putea face vreun rau, nici ingerii din cer , nici oamenii de pe pamant, nici diavolii din iad si nicio alta faptura, caci nimic nu ne poate desparti de iubirea lui Dumnezeu care este in Isus Cristos.Pe toate le putem face prin Isus Cristos, cu Isus Cristos, in Isus Cristos:

sa dam toata cinstea si marirea Tatalui, in unire cu Duhul Sfant, 
sa devenim desavarsiti noi insine, iar pentru aproapele nostru 
sa fim o mireasma placuta a vietii de veci
 (2 Cor 2 , 15 -16).

Asadar , daca vrem sa realizam o devotiune puternica fata de sfanta Fecioara, este pentru a o desavarsi pe cea fata de Isus Cristos si pentru a afla o cale mult mai usoara si sigura de a-l gasi pe Isus Cristos.

Daca devotiunea catre  sfanta Fecioara ne-ar indeparta de Isus Cristos, ar trebui sa o respingem ca pe o inselaciune a diavolului; dar e tocmai contrariul: asa cum am aratat deja si precum voi arata in cele ce urmeaza , aceasta devotiune nu ne este necesara decat pentru a-l gasi in mod perfect pe Isus Cristos, pentru a-l iubi cu gingasie si a-l servi cu fidelitate.

Ma indrept acum, pentru o clipa , spre tine, iubitul meu Isus, pentru a ma plange cu dragoste Maiestatii tale dumnezeiesti despre  faptul ca cea mai mare parte dintre crestini, chiar si cei mai invatati , nu cunosc legatura care exista intre tine si Maica ta cea sfanta.

Doamne, tu esti intotdeauna cu Maria si Maria este intotdeauna cu tine  si nu poate fi fara tine:altfel ar inceta sa fie ceea ce este.Prin har , ea este atat de transformata in tine, incat nu mai este  ea si nu mai traieste ea ; tu singur esti, Isuse al meu, care traiesti si domnesti in ea, cu mai multa desavarsire decat in toti ingerii si sfintii.

O , daca s-ar cunoaste gloria si iubirea pe care tu o primesti in aceasta minunata faptura, atat tu, cat si ea ati avea parte de cu totul alte simtaminte!
Ea este atat de strans unita cu tine, incat mai usor s-ar putea desparti lumina de soare sau caldura de foc; ba chiar mai usor s-ar putea desparti de tine toti ingerii si sfintii decat  dumnezeiasca Marie; pentru ca ea te iubeste cu mai multa inflacarare si te preamareste mai desavarsit decat toate celelalte creaturi ale tale la un loc.

Dupa toate acestea , preaiubitul meu Stapan, nu e oare lucru de mirare si vrednic de mila sa vezi nestiinta si intunecimea tuturor oamenilor de pe pamant fata de Maica ta preasfanta?
 Eu nu vorbesc despre cei care se inchina la idoli si despre paganii care, necunoscandu-te pe tine, nu se ingrijesc sa o cunoasca nici pe ea; nu vorbesc despre eretici si schismatici care, despartindu-se de tine si de Biserica ta sfanta, nu se preocupa sa fie devotati fata sfanta ta Maica, ci vorbesc despre crestinii catolici si chiar despre doctori ai Bisericii Catolice, care, desi s-au angajat la a-i invata pe altii adevarurile de credinta , nici pe tine nu te cunosc si nici pe Maica ta sfanta, decat cel mult in mod speculativ , sec, steril si indiferent.Acesti domni nu vorbesc decat rareori despre Maica ta cea sfanta si despre devotiune si , cinstind-o prea mult pe Maica ta sfanta, tu sa te simti lezat.
Daca acestia vad sau aud vreun evlavios al sfintei Fecioare vorbind intr-o maniera tandra, cu tarie si convingere despre devotiunea catre aceasta buna Mama, ca fiind un mijloc sigur si fara pericole, o cale neprihanita lipsita de imperfectiuni, si ca de o taina minunata pentru a te gasi si iubi pe tine in mod desavarsit, striga impotriva lui.

Ei aduc mii de argumente false pentru a-i dovedi ca nu trebuie sa se vorbeasca asa de mult despre sfanta Fecioara, ca s-ar ascunde nenumarate abuzuri in aceasta devotiune care trebuie inlaturata cu orice pret; si mai degraba sa se vorbeasca despre tine decat sa fie indemnat poporul la o devotiune catre sfanta Fecioara pe care si asa o iubeste prea mult.

Ii auzi uneori vorbind despre devotiunea catre Maica ta cea sfanta, dar nu constructiv sau pentru a-i convinge pe altii , ci ca sa distruga asa- zisele abuzuri care se fac in aceasta privinta; in acelasi timp, acesti domni sunt lipsiti de atasament si de o devotiune tandra fata de tine, Isuse, asa cum nu o au nici pe Maria; ei considera Rozariul , scapularul si celelalte devotiuni mariane ca pe niste lucruri femeiesti , potrivite pentru cei nestiutori, fara de care ne putem oricum mantui.

Iar daca le cade in mana vreun evlavios catre sfanta Fecioara care isi recita Rozariul sau care practica vreo alta devotiune fata de ea, cauta imediat sa-i schimbe judecata si inima; in locul Rozariului, il sfatuiesc sa recite cei 7 psalmi; in loc de devotiunea catre sfanta Fecioara, il indeamna la devotiunea catre Isus Cristos.

O, iubitul meu Isus, oare sa aiba acestia duhul tau?
Iti fac oare pe plac cu asemenea fapte? Poate oare sa-ti faca placere faptul ca nu dau dovada de nici cel mai mic efort pentru a-i placea mamei tale, de teama de a nu te simti tu lezat? Oare devotiunea catre Maica ta cea sfanta o impiedica pe cea cuvenita tie? Oare isi atribuie siesi  cinstirea care i se da? Se tine ea oare departe? E oare o straina care nu are nicio legatura cu tine? 

Oare dorinta de a-i placea ei, de-a o iubi, ne desparte si ne indeparteaza de iubirea ta?

Totusi, iubitul meu Invatator, cea mai mare parte a celor invatati, ca pedeapsa pentru vanitatea lor, nu sunt in stare sa indeparteze prea mult [lumea] de la devotiunea catre Maica ta cea sfnta si nici sa semene prea multa indiferenta , cu toate ca tot ceea ce spun este adevarat!

Pazeste-ma , o , Doamne, pazeste-ma de sentimentele si practicile lor si daruieste-mi macar o mica parte din sentimentele de recunostinta , stima respect si iubire pe care tu le ai catre sfanta ta Mama , ca sa te iubesc si sa te preamaresc cu atat mai mult cu cat voi incerca sa te imit si sa te urmez cat mai indeaproape!

Si ca si cum n-as fi spus nimic pana acum in cinstea Maicii tale ,  -...- da-mi , te rog , harul sa o laud cu vrednicie , in ciuda tuturor dusmanilor mei, care sunt si ai tai, si sa proclam impreuna cu sfintii: ...-"Sa nu creada cineva ca poate primi mila lui dumnezeu daca o jigneste pe Maica sa preasfanta
 ( sfantul Guillaume din Paris).


Pentru a dobandi din mila ta o adevarata devotiune catre Maica ta sfanta si pentru ca sa o inspir intregului pamant , fa-ma sa te iubesc cu ardoare; primeste pentru aceasta rugaciunea mea inflacarata pe care o fac impreuna cu sfantul Augustin si cu adevaratii tai prieteni:


"Tu esti Cristos , parintele meu cel sfant, Dumnezeul meu cel milostiv,
 regele meu maret, pastorul meu cel bun, iubitul meu cel preafrumos, painea mea cea vie, preotul meu in veci, 
calauza mea spre patria cereasca, lumina mea adevarata, mangaierea mea cea sfanta, calea mea dreapta,intelepciunea mea preastralucita,simplitatea mea pura si nepatata, pacea mea launtrica , toata siguranta mea, mostenirea mea pretioasa , mantuirea mea vesnica...



O, Isuse Cristoase, Stapane preaiubit, 

de ce am iubit si mi-am dorit tot  timpul vietii mele altceva in afara de tine,  Dumnezeul meu?  Unde eram atunci cand nu eram unit sufleteste cu tine? Macar de acum incolo, o voi, dorinte ale mele, aprindeti-va si indreptati-va catre Domnul Isus;
 alergati, destul ati intarziat pana acum;
 grabiti-va spre tinta la care nazuiti, cautati-l pe cel pe care-l cautati!

Isuse, afurisit sa fie cel care nu te iubeste si sa fie plin de amaraciune!



O, dulce Isuse, pe tine sa te iubeasca , in Tine sa se delecteze,

 pe tine sa te admire orice suflet consfintit laudei tale! Isuse Cristoase, Dumnezeul inimii mele si partea mea de mostenire, sa inceteze bataia inimii mele, pentru ca in mine sa traiesti doar tu; sa se aprinda in sufletul meu carbunele viu al iubirii tale si sa devina foc desavarsit; sa arda pe altarul inimii mele,
 sa clocoteasca in maduva oaselor mele,
 sa se consume in ascunzisurile sufletului meu,
 iar in ziua mortii mele sa fiu mistuit de tine.Amin." 

sursa : "Sf.Ludovic Maria Grignion de Montfort "Tratat despre adevarata evlavie catre Sfanta Fecioara Maria"


Cu blandul Isus sa va binecuvanteze Fecioara de Sus! 

24 ianuarie 2013

Rugaciunea Sfantului Augustin


"Tu esti Cristos , parintele meu cel sfant, Dumnezeul meu cel milostiv,
 regele meu maret, pastorul meu cel bun, iubitul meu cel preafrumos, painea mea cea vie, preotul meu in veci, 
calauza mea spre patria cereasca, lumina mea adevarata, mangaierea mea cea sfanta, calea mea dreapta,intelepciunea mea preastralucita,simplitatea mea pura si nepatata, pacea mea launtrica , toata siguranta mea, mostenirea mea pretioasa , mantuirea mea vesnica...


O, Isuse Cristoase, Stapane preaiubit, 
de ce am iubit si mi-am dorit tot  timpul vietii mele altceva in afara de tine,  Dumnezeul meu? 
Unde eram atunci cand nu eram unit sufleteste cu tine? Macar de acum incolo, o voi, dorinte ale mele, aprindeti-va si indreptati-va catre Domnul Isus; alergati, destul ati intarziat pana acum;
 grabiti-va spre tinta la care nazuiti, cautati-l pe cel pe care-l cautati!
Isuse, afurisit sa fie cel care nu te iubeste si sa fie plin de amaraciune!


O, dulce Isuse, pe tine sa te iubeasca , in Tine sa se delecteze,
 pe tine sa te admire orice suflet consfintit laudei tale! Isuse Cristoase, Dumnezeul inimii mele si partea mea de mostenire, sa inceteze bataia inimii mele, pentru ca in mine sa traiesti doar tu;
sa se aprinda in sufletul meu carbunele viu al iubirii tale si sa devina foc desavarsit; sa arda pe altarul inimii mele,
 sa clocoteasca in maduva oaselor mele,
 sa se consume in ascunzisurile sufletului meu,
 iar in ziua mortii mele sa fiu mistuit de tine.Amin."                                                                                                                         
                          Sfantul Augustin                         


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu infinita Sa IUBIRE!

21 ianuarie 2013

"Trebuie sa continui sa canti" -sau "Miracolul iubirii lui Dumnezeu"



Ca orice mama buna, atunci cand Karen a aflat ca asteapta un copil, a facut tot ce a putut pentru a-l pregati pe fiul sau de trei ani, Michael, pentru o noua etapa a vietii sale.

Stiau ca va fi fetita.Zi si noapte, Michael ii  canta surioarei sale in pantecele mamei.Se im-pritenea cu surioara sa inca dinainte de a o cunoaste.

Sarcina lui Karen a decurs normal.Cand a venit vremea sa nasca , contractiile au fost la inceput la fiecare cinci minute, dupa care la fiecare 3 minute iar apoi la fiecare minut.Dar a avut loc o complicatie neasteptata si travaliul lui Karen s-a prelungit.


In final , dupa multe ore de lupta , surioara lui Michael a venit pe lume, insa in conditii foarte grele.Au dus-o imediat cu o ambulanta la Terapie Intensiva, sectia nou-nascuti a spitalullui Sf. Mary, in Knoxville, Tennessee.

Zilele treceau , iar fetita se simtea din ce in ce mai rau.In cele din urma, pediatrii au trebui sa le spuna parintilor teribilele cuvinte:

"Sunt foate putine sperante, pregatiti-va pentru ce e mai rau".

Karen si sotul sau au contactat cimitirul local in scopul de a gasi un loc pentru fetita lor.Aranjasera o camera noua pentru ea, iar acum ii organizau funeraliile.Totusi Michael a insistat in continuare ca doreste sa ii cante surioarei sale, insa i-au explicat ca nu permiteau accesul copiilor in sectia aceea.Dintr-o data , Karen s-a decis.Il va duce pe Michael sa isi vada surioara chiar daca nu ii vor permite.Daca nu isi va vedea surioara in acel moment, poate ca nu o va mai vedea niciodata.

I-a pus un halat imens si l-a dus la Terapie Intensiva.Michael parea un enorm cos cu haine murdare.Dar sefa infirmierelor si-a dat seama ca era un copil si s-a infuriat.

"Scoateti acest copil de aici, acum! "

Caracterul lui Karen a iesit la iveala si uitand de bunele sale maniere de doamna care o caracterizau, a privit-o cu ochi de otel pe infirmiera si i-a zis cu fermitate printre buzele stranse:

"El nu pleaca de aici pana nu ii canta surioarei lui!"

L-a luat pe Michael in brate si l-a dus la patul acesteia.

O privea pe micuta in timp ce pierdea batalia cu viata.Dupa un moment, a inceput sa cante cu o voce de iesea din inima sa de copil de numai 3 ani.Michael i-a cantat astfel:

"Esti lumina soarelui meu, unica mea lumina,ma faci fericit cand cerul este gri..." ( cunoscuta melodie in engleza" You're my sunshine").

Instantaneu, copilul parea sa raspunda stimulului  vocii lui Michael, iar pulsul sau a inceput sa revina la normal.

"Continua sa canti, Michael!"ii cerea cu disperare mama sa cu lacrimi in ochi.Iar copilul continua:

"Tu nu vei sti niciodata, iubita mea, cat te iubesc, te rog , nu-mi lua lumina soarelui..."

In timp ce Michael canta, copilasul s-a miscat, iar respiratia sa a devenit atat de suava precum cea a unei pisicute atunci cand este mangaiata.

"Canta in continuare ,scumpul meu " ii spunea mama, si el continua ca atunci cand surioara era in pantecele mamei sale.

"Noaptea trecuta , draga mea , cand dormeam, am visat ca te imbratisam" continua copilul.

Surioara lui Michael a inceput sa se relaxeze si sa doarma.Era un somn reparator ce o inzdravenea cu fiecare secunda. "Continua sa canti , Michael"... De aceasta data se auzi vocea infirmierei care , cu lacrimi in ochi, nu inceta sa ii ceara sa continue.

"Tu esti lumina soarelui meu , unica mea raza de soare, te rog nu-mi lua lumina soarelui..."

A doua zi... fetita se afla intr-o stare perfecta pentru a pleca acasa.Revista " Woman's Day" a numit aceasta intamplare "Miracolul cantecului de frate".

Doctorii au numit-o simplu: miracol.

Karen a numit-o "Miracolul iubirii lui Dumnezeu".

Ai incredere ca Dumnezeu stie ca esti exact acolo unde trebuie sa fii.Niciodata sa nu uiti infinitele posibilitati care  izvorasc din Credinta.

sursa : Humberto A. Agudelo C. - "Vitamine zilnice pentru suflet" , volumul 7 

********

PS: cautand pe Google am gasit confirmarea acestei intamplari si fotografia fetitei  care in 2008 avea 16 ani( o puteti vedea in fotografia de mai sus)  pe acest site:

http://www.truthorfiction.com/rumors/b/brotherssong.htm#.UPy7oTcstuk


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele Haruri de care aveti mai mare nevoie!


20 ianuarie 2013

" In Inima Mea voi Ma veti asculta! "



 In dimineata zilei de 9 aprilie  1968


Uneori, iubirea va poate face prizonieri ai unei inimi.Va voi face sa iesiti din acea inima pentru a va reda libertatea si veti fi o singura inima cu Mine.

In Inima Mea Ma veti asculta , Eu vorbesc in inima voastra si va spun care este binele vostru.

Binele pe care vreau sa vi-l dau este de a auzi mereu  
Vocea Mea.
Invatati sa ascultati si veti auzi cum Adevarul patrunde in voi.In Mine veti auzi vocea tuturor celor pe care i-ati iubit.
Datorita iubirii care ii unea cu voi, ei sunt aici, in Inima Mea.

Iubirea lor pentru voi, iubirea voastra pentru ei, eram Eu Insumi.

Iubirea pe care ati primit-o si ati dat-o este mereu aici, traind vesnic.
Fiecare dintre actele voastre de iubire este reinnoit in Inima Mea.Ascultati vocea Ei , caci este a Mea.

Aici veti regasi tot ceea ce ati iubit si tot ce veti  iubi.

*******

" Te voi face sa cunosti ceea ce nu cunosteai inca..."


 Bologna, 9 aprilie 1968 
   ora 9

Eu va cunosc dintotdeauna pe voi , care aduceti  Iubirea in lume. Eu sunt  Acela Care va port pentru ca voi veniti de la Mine.
Pe Mine M-ati vrut si Inima Mea v-a dat lumii, pentru ca voi sunteti Eu  Care sunt Viu , voi sunteti Inima Mea care raspandeste caldura in lume.

Cel care va iubeste, Ma iubeste si pe Mine ; cel care Ma iubeste cu adevarat va sti sa Ma recunoasca in voi pentru ca Eu Ma revelez prin voi. Cei care se indeparteaza de voi, se indeparteaza de Mine.

Daca vi se intampla sa plangeti, sunt Eu Cel ce plang;  bucuria voastra este si a Mea.
Voi nu va plangeti,este cunoasterea prezentei Mele care va face sa simtiti ca ati gresit grav fata de Mine si voi Ma mangaiati prin dorinta pe care o aveti de a obtine iertare pentru toti, prin dorinta de a intoarce pe toti spre voi prin Mine, caci aceasta intoarcere spre voi  este intoarcerea in Mine.
 
Iubirea Mea pentru voi este salvare pentru toti cei care recurg si vor recurge la voi.Iubirea care Ma leaga de voi este la fel de importanta ca dorintele voastre de a Ma darui , care sunt o porunca pentru Mine si Eu Ma daruiesc tuturor celor pe care Mi-i desemnati.

In timp ce, aceia pe care Eu vi-i semnalez si vi-i trimit , sunt cei care recurg la Mine direct  cel putin cu un mic act de iubire si un moment de durere.Un asemenea act de iubire Ma face sa vi-i trimit .Voua vi-i trimit pentru ca voi Ma cunoasteti si voi Ma faceti cunoscut celor care Ma cauta , fara sa stie bine Cine SUNT EU si ce pot sa dau.
Ceea ce pot , numai voi stiti  pentru ca numai voi puteti sti , prin legatura care va uneste cu Mine.

Astazi este o mare sarbatoare pentru tine, pentru Mine si pentru toti.Este sarbatoarea celei mai intime convorbiri ale Mele cu tine si cu prietenii  tai; este o convorbire cu lumea care intreaba si care cauta Adevarul.

Vor cunoaste Adevarul toti aceia care vor sa-l cunoasca  , toti aceia care vor crede in Mine pentru tot ce am spus deja si ei vor crede deasemenea tot ce Eu iti voi spune.

Eu am ales aceasta zi  ca sa-ti vorbesc si sa vorbesc intregii lumi.Este ziua ta, a celei de a 42-a aniversari.In aceasta zi sunt aproape de tine pentru a-ti da puterea si curajul sa avansezi, sa continui a cauta  mijlocul de a produce o bucurie stabila si durabila, precum si pacea in inimile ingrijorate si nefericite.Aceasta a fost totdeauna cea mai vie dorinta a ta.Eu stiu pentru ca era dorinta Mea; Eu am declansat-o in tine ...

Vreau sa nu va fie frica. Frica este un semn de slabiciune si presupune o lipsa de incredere in Puterea Mea. Puterea Mea este superioara tuturor amagirilor lumii. Puterea Mea anuleaza fiecare dintre slabiciunile voastre.

Eu va cer numai sa Ma pastrati in inima voastra, sa credeti ca Puterea Mea anuleaza fiecare din slabiciunile voastre. 

Eu sunt puterea voastra.

Ganditi-va mereu ca Eu nu voi fi niciodata Judecatorul vostru.Pentru voi, Eu vreau sa fiu un consilier credincios .Va cer sa nu va indoiti niciodata de binele pe care vi-l vreau ; tot ceea ce va va putea face mai fericiti, eu va voi da.
Voi indeparta de la voi tristetea.Incredintati-Mi fiecare  din greutatile  voastre si Eu va voi da in schimb bucuria .

Eu sunt tot Binele vostru, caci Eu v-am adus pe lume, voi sunteti in Inima Mea si Eu sunt in inima voastra.

*******

Iata Caietul Iubirii,
"Testament - Promisiune de Haruri
care , prin spiritul acestor cuvinte, vor fi date spiritului aceluia
 care este gata sa le primeasca, 
cu toata Iubirea inimii sale".

Padre Pio
Aprilie 1968  

*******
sursa: Luigi Gaspari " Caietul Iubirii "

******
Celelalte postari din "Caietul Iubirii" le veti gasi dand clik aici:


*******




Dumnezeu sa va binecuvanteze cu infinita Sa iubire!

18 ianuarie 2013

Am iubit ? ...iubesc??? .... IUBESC !!!



"Am iubit oare vreodata discret , fara dorinta de rasplata, fara recunoastere, fara autoconfirmarea acestei iubiri,cu sentimentul ingrozitor de a fi doar cel marginit, cel pacalit si exploatat?

 Aceste fapte ale experientei si incercari ale unei iubiri altruiste reprezinta cu siguranta esenta a ceva ce ar trebui sa fie o experienta senina, purtatoare de fericire.

Insa , acolo unde omul , in iubirea sa, nu poate depasi tacut , ca de la sine intelese , amarele deceptii, se naste intrebarea daca nu confunda oare un egoism chibzuit, ce se poate considera chiar onest, ci iubirea adevarata, ce il transforma pe om intr-o fiinta altruista si il transpune in starea de neinteles a lui Dumnezeu?

Oare nu am putea sa-i spunem o data lui Dumnezeu:

Iata aici este celalalt, cu care  eu nu ma inteleg, el iti apartine, tu l-ai creat , tu l-ai lasat asa cum este, chiar daca nu l-ai vrut asa; iata Dumnezeul meu, daca Tu il accepti vreau sa-l accept si eu asa cum ma accepti si Tu pe mine?

Nu este oare suficient faptul ca trebuie sa ma accept in primul rand pe mine? Nu este inima mea suficient de slaba, pentru ca si altii sa-si mai reverse inima lor intr-a mea?

Sau se poate ea vindeca de slabiciune daruindu-se fara a se plange, in rabdare si tacere,, punandu-se cu curaj in slujba fratilor, devenind astfel in lume dovada faptului ca inima Ta , o Doamne, este mai mare decat a noastra,ca Tu esti ingaduitor si rabdator, ca indurarea Tanu ne sfideaza, iubirea Ta nu este biruita de josnicia noastra? 

Am avut oare cu adevarat grija de mine insumi atunci cand m-am neglijat in grija altruista pentru ceilalti?

Devine oare inima mea mai usoara atunci cand poarta povara altora, tacuta si rabdatoare, zi de zi? Daca misiunea Ta era mila fata de mine - si cum m-as putea indoi de acest fapt - , atunci trebuie sa fie asa.Atunci , tu vrei ca eu sa-mi stapanesc inima cu rabdare, sa gasesc sprijin in fratii mei.

Omul il intalneste pe celalalt ca om doar prin sentimentul fratesc..El este insa in ultima instanta o taina , mai bine spus taina , conditionata si intemeiata in taina lui Dumnezeu.

Iubirea fata de celalalt nu cheama doar prin una sau alta dintre particularitatile sale, controlabile si manipulabile( utilitatea, performanta reala, ceea ce este agreabil in viata, ceea ce este fermecator din punct de vedere estetic si asa mai departe) , ci ca intreg, ca "subiect", cu intreaga dimensiune nelimitata si de necuprins a constiintei si libertatii sale, cu pierderea de sine in Dumnezeu.

Iar aceasta iubire fata de aproapele accepta de asemenea pe celalalt drept subiect imprevizibil si tainic.

Iubirea aproapelui reprezinta intrepatrunderea a doua asemenea taine in care este prezenta taina absoluta- Dumnezeu. -"

sursa : Karl Rahner "Ganduri despre credinta"

*******

Tu, Preaiubitule drag , mi-ai spus odata:

Din locul unde nu poti sta neprihanit, pleaca  neprihanit!

Cuvantul pe care nu-l poti asculta neprihanit, lasa-l !

Adevarul ce nu-l poti spune neprihanit, sa-l taci !

De omul cu care nu poti umbla neprihanit, desparte-te !

Painea pe care n-o poti manca neprihanit, leapad-o!

Slujba pe care n-o poti face neprihanit , paraseste-o !

De fiinta pe care n-o poti imbratisa neprihanit, fugi !

Si eu multa vreme Te-am ascultat, apoi alta multa vreme nu Te-am inteles.
Si vai , cat m-a costat de mult!

Prietenul tineretii mele, vreau acum sa ascult cu toate urechile mele numai la Tine.
Vreau sa Te privesc cu toti ochii mei, ca sa Te iubesc cu toate inimile mele si sa te urmez cu toti pasii mei.

Vreau sa aflu iarasi drumul cel mai scurt catre inaltimile Tale, pe care mi le acopera adesea norii prea negri, adunati de vanturi prea neasteptate.Vreau sa urc spre ele chiar si pe cel mai piezis si mai aspru drum.

Vreau sa beau iarasi apa numai din palmele Tale, in care am citit numele meu scris cu urmele cuielor fierbinti.numai de aceasta apa imi mai este sete si dor.

Vreau sa imbrac iarasi vesmantul Tau de in frumos ca lumina si alb ca neaua proaspata; vesmantul Tau care ma invaluia inainte de apropierea mea de pomul ispitei; vesmantul Tau care ma impodobea atunci cand nu stiam ca sunt gol.

Vreau ca ochii mei ca atunci, gandurile mele de atunci, inima mea de atunci.Cine oare mi le-ar mai putea da?

Spune-mi , Preaiubitul inimii mele indurerate, cine mi le-ar mai putea da?

-Sangele Meu si lacrimile tale .

-Si cine mi le-ar putea pastra?

-Sangele tau si lacrimile Mele! ...

sursa : Traian Dorz "Prietenul tineretii mele"

*******

Iar eu , mmary, fragila Ta copila, vreau sa-ti spun:

O, Doamne Dumnezeul meu, suava si gingasa  iubire, inima mea iti spune, 
iti sopteste, iti striga:

il iubesc pe aproapele meu, pe fratele meu si sufletul lui atat de drag... te rog pastreaza aceasta IUBIRE mereu pura si neprihanita.

Purifica cu Spiritul Tau Sfant fiintele noastre, inimile , intentiile, asteptarile, sentimentele, cuvintele , gandurile, vointa  si visele noastre astfel incat sa nu existe nici macar o impuritate care sa te intristeze , sa te raneasca sau sa ne desparta de Tine, dulcea noastra IUBIRE, dulcea noastra NEDESPARTIRE ...

Binecuvanteaza-ne ... atinge-ne ... imbratiseaza-ne ... iubeste-ne si invata-ne sa iubim , 
sa ne iubim , sa TE IUBIM ! 
Amin.

*******


LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...