Cele 15 rugăciuni relevate de Domnul nostru ISUS CRISTOS Sfintei Brigitta şi marile promisiuni făcute cu această ocazie.
Viaţa Sfintei Brigitta (pe scurt)
S-a născut în localitatea
Finstad de lângă Upsala din Suedia, în jurul anului 1303 din neam
regesc. Încă din fragedă copilărie s-a arătat dispusă spre ascetism
(modificare, renunţare la plăceri). S-a căsătorit totuşi, din voinţa
tatălui ei, a avut o căsnicie fericită şi a intrat împreună cu soţul ei
în ordinul al treilea al Sf. Francisc de Assisi. A avut opt copii,
patru băieţi şi patru fete, dintre care o fată a ajuns călugăriţă, iar
copilul cel mai mic este cinstit de Biserica noastră sub numele de Sf.
Ecaterina a Suediei.
Rămasă văduvă (1344)
Brigitta (Birgitta, Brigida) se consacră cu totul vieţii religioase şi
înfiinţează un ordin călugăresc, numit după dânsa, care avea mănăstiri
binare (duble). În vecinătatea mănăstirii călugăriţelor era şi o
mănăstire de călugări. Este semnificativ (caracteristic) pentru
personalitatea puternică a fondatoarei (întemeietoarei) că ramura
bărbătească a ordinului era subordonată stareţei ramurei feminine.
În anul 1349 şi-a părăsit patria plecând la Roma, unde înfiinţează un azil pentru pelerinii şi studenţii suedezi.
Deşi în vârsta de 70 de ani, în anul 1372, face un
pelerinaj împreună cu fiica ei Ecaterina, până în Ţara Sfântă. La
întoarcere se îmbolnăveşte şi moare la Roma, în anul 1373.
Canonizarea (declararea ei de Sfântă), se face la
Roma printr-un proces de beatificare. Poate fi beatificată, - sau
declarată de Sfîntă sau Fericită aceea persoană, care a murit în faima
sfinţeniei, care în viaţa sa a practicat virtuţiile într-un grad eroic,
iar după moartea sa s-au întâmplat prin mijlocirea ei cel puţin două
minuni, - fapte, vindecări miraculoase, de ex. Boli ce nu se pot vindeca
pe cale naturală, declarate incurabile de către medici. În acest caz persoana în cauză, în baza procesului de beatificare, se declară de „Fericită”.
Dacă cinstirea ei continuă, ba chiar se intensifică, şi dacă prin
mijlocirea ei se mai întâmplă cel puţin alte două minuni, poate fi
declarată de „Sfântă” – ei a fost făcută de Papa Bonifaciu al IX-lea,
fiind lipsită de dificultăţi.
Sub titlul de „Revelaţii”,
scrise cu încuvinţarea, şi la îndemnul părintelui ei spiritual, Sf.
Brigitta descrie patimile Domnului nostru ISUS CRISTOS şi viaţa Sf.
Fecioare, adresând în acelaşi timp avertismente papilor, regilor şi
popoarelor, amintindu-le obligaţiile ce le revin.
Sărbătoarea ei este în 8 octombrie.
2. – ORDINUL SF. BRIGITTA
A fost întemeiat de Sf. Brigitta şi se mai numeşte şi al Sf. Salvator. El cuprinde călugări şi călugăriţe. Prima casă
de acest fel a fost construită la Wadstena. În anul 1370 Papa Urban al
V-lea a confirmat regulile ordinului, care după spusele Sf. Brigitta,
i-au fost dictate de ISUS CRISTOS Însuşi, de unde vine şi numele
ordinului, al Sf. Salvator.
Prima superioară din Wadstena a fost Ecaterina, fiica Sf. Brigitta, canonizată la rândul ei în anul 1476.
Asemenea mănăstiri au apărut succesiv în diferite regiuni ale Suediei, 40 de mănăstiri urmând aceeaşi regulă.
3. – RUGĂCIUNILE RELEVATE DE DOMNUL NOSTRU ISUS CRISTOS Sfintei Brigitta.
Aceste
rugăciuni însoţite de promisiuni au apărut într-o carte tipărită la
Toulouse (Franţa), în anul 1740, fiind publicate de către Pr. Fr. Adrien
Parvilliere din Societatea lui ISUS. Misionar apostolic în Ţara Sfântă şi care primise anterior aprobarea de a difuza.
Papa
Piu al IX-lea a luat cunoştinţă de aceste rugăciuni şi de prologul lor
şi le-a aprobat în ziua de 13 mai 1862, recomandându-le drept
adevărate şi spre folosul sufletelor.
Această
hotărâre a papei Piu al IX-lea a fost confirmată de împlinirea
promisiunilor, pentru cei care au recitat aceste rugăciuni, precum şi
prin numeroase fapte supranaturale, prin care DUMNEZEU a voit să
întărească autenticitatea lor (sursa lor divină)
4. – PROMISIUNILE DOMNULUI NOSTRU ISUS CRISTOS
Deoarece
Sf. Brigitta dorise să afle de la Domnul numărul loviturilor pe care
Le-a primit în cursul patimilor Sale, iată că într-o zi EL îi apăru şi-i
zise:
„Am
primit 5.425 de lovituri pe Corpul meu. Dacă vrei să le onorezi prin
vreun act de veneraţie, spune 15 „TATĂL NOSTRU” şi 15 „NĂSCĂTOARE”
(Bucură-Te MARIE . . . ), împreună cu următoarele rugăciuni, timp de un
an întreg. Înseamnă că terminându-se anul, tu ai salutat fiecare rană
în parte.”
ISUS a mai adaugat că „oricine va spune aceste rugăciuni timp de 1 an de zile,
va elibera din Purgator 15 suflete dintre rudele (neamul) lui, 15
suflete drepte din neamul lui vor fi confirmate (întărite) şi se vor
împărtăşi de harul LUI DUMNEZEU, iar 15 păcătoşi din neamul lui se vor
converti (întoarce).
Persoanele cari
le vor spune (le vor recita) vor ajunge la gradul întâi al perfecţiunii
şi cu 15 zile înainte de moartea lor le voi da Preţiosul Meu Trup Care
îi va elibera de foamea eternă; le voi da să bea Preţiosul Meu Sânge
pentru a le scăpa de foamea eternă; cu 15 zile înainte de moarte toţi
aceştia vor face o pocăinţă dureroasă pentru toate păcatele lor şi vor
avea o cunoaştere perfectă a acestora.
Voi aşeza semnul Crucii Mele biruitoare înaintea lor pentru a-i ajuta şi pentru a-i apăra împotriva curselor duşmanilor lor.
Înaintea morţii
fiecăruia Voi veni împreună cu Scumpa şi Iubita Mea Mamă şi Voi primi cu
bunăvoinţă fiecare suflet şi îl voi conduce spre bucuriile veşnice, nu
însă înainte de a-i da să bea o înghiţitură cu totul deosebită din
FÂNTÂNA DUMNEZEIRII MELE, lucru pe care nu-l Voi face niciodată pentru
cei care nu au spus rugăciunile Mele.
Cel care
recitează aceste rugăciuni este asigurat că va fi UNIT cu cel mai (mare)
înalt cor al Îngerilor, iar bucuria şi meritele celui care le vad a şi altora (le va difuza mai departe, le va răspândi) vor fi stabilite şi vor dura veşnic.
Acolo unde sunt şi unde vor fi spuse aceste rugăciuni DUMNEZEU va fi prezent cu Harul Său.
Toate
aceste privilegii au fost promise Sf. Brigitta de către DOMNUL Nostru
ISUS CRISTOS, CEL RĂSTIGNIT PE CRUCE cu condiţia ca ea să spună aceste
rugăciuni în fiecare zi. Aceste privilegii au fost promise de asemenea
tuturor acelora cari vor recita aceste rugăciuni cu evlavie timp de 1
an de zile.
- PRIMA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O
ISUSE CRISTOASE, Dulceaţa eternă a tuturor celor cari Te iubesc, Care
întrece orice bucurie şi orice dorinţă, salvare şi speranţă pentru toţi
păcătoşii.
Tu,
Care Ai arătat, că nu cunoşti mai mare satisfacţie (mulţumire), decât
aceea de a fi printre fiii oamenilor, mergând până acolo, că atunci
când s-a împlinit vremea, Te-Ai făcut om, din iubire pentru noi,
aminteşte-Ţi de toate suferinţele pe cari Le-AI îndurat din clipa zămislirii
TALE şi mai ales în timpul SFINTELOR TALE PATIMI, întocmai aşa cum a
fost stabilit în concepţia Divină, încă de la începutul veacurilor.
Aminteşte-Ti,
DOAMNE, de Cina cu ucenicii Tăi, când după ce le-AI spălat picioarele,
Le-Ai dat Trupul Tău Sfânt şi Preţiosul Tău Sânge, iar apoi
consolându-i cu blândeţe, le-AI prezis Patimile Tale apropiate. Adu-ŢI
aminte de marea tristeţe, care Ţi-a cuprins Sufletul după cum singur Ai
mărturisit, spunând: „Întristat este Sufletul MEU până la moarte”.
Adu-ŢI
aminte de toată frica, neliniştea şi durerile, pe Cari Le-a îndurat
Trupul Tău Preacurat înainte de răstignirea pe Cruce, cînd după ce TE-AI
rugat de trei ori, asudând sudori de Sânge, AI fost trădat de Iuda,
ucenicul Tău, iar poporul pe care Tu l-AI ales şi l-Ai înălţat, Te-a
prins şi Te-a acuzat prin martori mincinoşi şi Te-a judecat pe nedrept
prin 3 judecători. Şi toate acestea s-au întâmplat chiar în zilele
solemne ale Paştilor, şi Tu erai în floarea tinereţii.
Adu-Ţi
aminte cum Te-au despuiat de veşmintele Tale şi Te-au îmbrăcat cu cele
de batjocură; cum ŢI-au acoperit ochii şi faţa, cum TE-au pălmuit, cum
TE-au legat de coloană (stâlp) şi Te-au sfâşiat prin lovituri, cum
TE-au încoronat cu spini, Ţi-au pus o trestie în mână, Te-au umilit şi
Te-au insultat fără ruşine.
În
amintirea acestor chinuri suferite înainte de pătimirea pe Cruce,
dă-mi TE rog în faţa morţii o adevărată căinţă, o curată şi atotcuprinzătoare spovadă, o mângâietoare mulţumire sufletească şi iertarea tuturor păcatelor. Amin.
- A DOUA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare (Bucură-Te . . .) . . ., Mărire Tatălui . . .
O,
ISUSE, adevărată. Libertate a Îngerilor, dulce Paradis de plăceri,
aminteşte-Ţi de cumplita mâhnire pe care Ai simţit-o atunci când
duşmanii Tăi Te-au încolţit ca nişte fiare sălbatice, întrecându-se în a
Te tortura prin mii şi mii de insulte, scuipături, palme, zgârieturi
şi prin tot felul de chinuri ne mai întâlnite.
Pentru
toate aceste suferinţe şi pentru toate jignirile ce Ţi s-au adus, Te
rog, Mântuitorul meu, scapă-mă de toţi duşmanii mei văzuţi şi nevăzuţi
şi cu ajutorul Tău fă să ajung la perfecţiunea mântuirii veşnice. Amin.
- A TREIA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . .
O,
ISUSE, Creatorul Cerului şi al Pământului, pe Care nimeni şi nimic
nu-L poate măsura sau cuprinde, Tu Care stăpâneşti totul cu puterea Ta,
reaminteşte-Ţi de durerea amară pe care Ai îndurat-o, atunci când
evreii Ţi-au străpuns mâinile Tale Sfinte şi Picioarele Tale gingaşe cu
piroane tocite şi apoi nemulţumiţi cu starea în care Te-au adus şi
pentru a-şi satisface pe deplin turbarea, Ţi-au mărit Rănile, adăugând
durere la durere şi printr-o cruzime fără egal, Ţi-au smuls din încheieturi Braţele şi Picioarele dezmembrându-Te.
În
amintirea acestei preasfinte şi preaiubite dureri de pe Cruce, Te
implor să-mi dai respectul ce Ţi se cuvine precum şi iubirea Ta. Amin.
- A PATRA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire . . .
O,
ISUSE, Medic Ceresc, ridicat pe Cruce pentru a vindeca rănile noastre
prin Rănile Tale, aminteşte-Ţi de suferinţele şi loviturile pe cari
le-au îndurat Mădularele Tale şi cum nici unul n-a fost lăsat la locul
lui, durerea Ta fiind fără asemănare.
Din
TĂLPI şi până în Creştetul Capului Tău nici o parte a Trupului Tău n-a
scăpat netorturată şi cu toate acestea uitând de chinuri, nu Ai
încetat nici un moment să Te rogi Tatălui Tău pentru duşmanii Tăi,
spunându-i: „Tată, iartă-le lor, căci nu ştiu ce fac”. În numele
infinitei Tale milostiviri şi în amintirea durerilor Tale de atunci, fă
ca această amintire a teribilelor Tale Patimi, să nască în noi o
căinţă sinceră şi să ne aducă iertarea tuturor păcatelor noastre. Amin.
- A CINCIA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Oglindă a eternei splendori, adu-Ţi aminte de tristeţea pe care
Ai simţit-o atunci când văzând în lumina Divinităţii Tale sufletele
acelora pe cari meritele Sfintei Tale patimi le vor mântui, Ai văzut în
acelaşi timp şi imensa mulţime a acelora cari se vor osândi din cauza
păcatelor lor, şi pe toţi aceşti bieţi păcătoşi rătăciţi* Tu i-ai plâns
amarnic.
În
numele acestei compasiuni infinite, şi mai ales în numele bunătăţii pe
care Ai arătat-o tâlharului celui bun, când i-Ai zis: „Adevărat îţi
spun că astăzi vei fi cu MINE în Rai”, Te rog dulce ISUSE fă ca în
ceasul transformării* mele să-Ţi fie milă de mine. Amin.
6. A ŞASEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Rege Preabun şi atât de dorit, adu-Ţi aminte de durerea pe care
Ai avut-o atunci când gol Ai fost pironit şi răstignit pe Cruce ca
ultimul nemernic, când toate rudele şi toţi prietenii Tăi Te-au părăsit
în afară de Preaiubita Ta Mamă, Care a rămas credincioasă lângă Tine în
tot timpul agoniei Tale şi Căreia Tu prezentându-l pe ucenicul Tău
iubit, I-Ai spus: „Femeie, iată Fiul Tău”, iar Sf. Ioan: „Iată, Mama ta!”.
Pentru
sabia durerii care a străpuns Inima Preacuratei Tale Mame, Te implor
Mântuitorul Meu, Ai milă de mine ori de câte ori mi-e sufletul mâhnit
sau trupul bolnav, ocroteşte-mă în toate încercările şi mai ales în
ceasul transformării* mele. Amin.
7. A ŞAPTEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Izvor nesecat de milostivire Care dintr-o adâncă pornire de
iubire Ai zis pe Cruce: „Mi-e sete!” setea de-a salva neamul omenesc, Te
rog Mântuitorul meu, înflăcărează dorinţa inimilor noastre şi stinge
în noi toate plăcerile trupeşti, precum şi toată ardoarea poftelor
lumeşti. Amin.
8. A OPTA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Dulceaţă a inimilor, Gingăşie a sufletelor, pentru amărăciunea
fierii şi a oţetului, pe cari le-Ai gustat pe Cruce din iubire pentru
noi, dă-ne harul de-a primi cu vrednicie Trupul şi Sângele Tău Scump în
timpul vieţii noastre, pentru a ne fi Leac şi Mângâierea sufletelor
noastre. Amin.
9. A NOUA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Virtute Regească, Bucurie a spiritului, adu-Ţi aminte de
durerea pe care Ai îndurat-o, atunci când cufundat în amărăciunea
apropiatei Tale TRANSFORMARE*,, insultat şi hulit de către evrei şi
părăsit şi de Tatăl Tău, Ai strigat cu glas tare: „DUMNEZEUL MEU, DUMNEZEUL MEU, pentru ce M-Ai părăsit?”
Pentru această părăsire apăsătoare, Te implor, Mântuitorul meu, nu mă abandona în durerile transformării* mele. Amin.
10. A ZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Care în toate eşti Începutul şi Sfărşitul, Viaţa şi Virtutea,
aminteşte-Ţi că pentru noi Te-Ai cufundat într-un abis de durere care
Ţi-a cuprins toată Făptura din Tălpi şi până în Creştet.
Din veneraţie pentru grozăvia
Rănilor Tale, învaţă-mă să păzesc poruncile Tale din IUBIRE adevărată,
acele porunci a căror cale e largă şi uşoară pentru cei cari Te
iubesc. Amin.
11. A UNSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Ocean nesfârşit de milostivire, în amintirea Rănilor Cari Te-au
pătreuns până în măduva oaselor şi până în adâncul Fiinţei Tale, Te
implor smulge-mă din mocirla păcatelor, ticălos ce sunt şi ascunde-mă
din faţa privirii Tale supărate în Rănile Tale până când mâhnirea şi
îndreptăţita Ta indignare vor fi trecut. Amin.
12. A DOUĂSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, Oglindă a adevărului, Pecete a armoniei, Verigă de milostivire,
aminteşte-Ţi de mulţimea Rănilor Cari Ţi-au vătămat Trupul din Cap
până în Picioare, sfârticindu-Te şi înroşindu-Te de tot prin scurgerea
Sângelui Tău adorabil.
O, cât de mare şi generală a fost durerea pe care Ai simţit-o în Trupul Tău Preacurat din iubire pentru noi!
Preadulce ISUSE, ce Ai fi putut face mai mult decât Ai făcut?
Te
implor, Mântuitorul meu, să întipăreşti cu Preţiosul Tău Sânge toate
Rănile Tale şi în inima mea, pentru ca să pot citi fără încetare
suferinţele Tale şi durerea Ta.
Prin
amintirea statornică a Patimilor Tale, fă ca meritele suferinţelor
Tale să se reînnoiască în sufletul meu, iar iubirea Ta să sporească cu
fiecare zi, până când voi ajunge la Tine, Care eşti Izvorul oricărui
bine şi al tuturor bucuriilor, pe cari Te rog să mi le dai şi mie,
Preadulce ISUSE, în viaţa Ta veşnică. Amin.
13. A TREISPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, DUMNEZEU
Preaputernic, Rege nemuritor şi invincibil, adu-Ţi aminte de durerea
pe care Ai simţit-o atunci când toate forţele şi cele ale Inimii şi
cele ale Trupului Te-au părăsit. Atunci Ţi-ai aplecat Capul şi Ai zis: „S-a împlinit!”
Pentru
această suferinţă Te rog, DOAMNE ISUSE, să Ai milă de mine în ultimul
ceas al vieţii mele, când sufletul meu va fi înspăimântat, iar spiritul
meu se va tulbura. Amin.
14. A PATRUSPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O, ISUSE, Fiu Unic al Tatălui, Lumină din Lumină, DUMNEZEU DIN DUMNEZEU, aminteşte-Ţi de umila şi modesta recomandare pe care AI făcut-o Tatălui Tău, zicându-I: „PĂRINTE
ÎN MÂINILE TALE ÎMI DAU SUFLETUL MEU!” şi astfel cu TRUPUL sfâşiat, cu
INIMA secătuită, dăruind tuturor spre răscumpărare mila şi Iubirea Ta,
Ţi-Ai dat Sufletul.
Pentru
această Moarte Sfântă, Te rog, O, Rege al Sfinţilor, întăreşte-mă şi
ajută-mă să rezist ispitelor negativului*, trupului şi sângelui (meu),
astfel încât mort fiind pentru lume, să trăiesc NUMAI pentru Tine. Iar
în ceasul transformării* mele primeşte, Te rog, sufletul meu călător şi
surghiunit care se reîntoarce la Tine. Amin.
15. A CINCISPREZECEA RUGĂCIUNE
Tatăl Nostru . . ., Născătoare . . ., Mărire Tatălui . . ., Şi acum . . .
O,
ISUSE, adevărată Viaţă roditoare, adu-Ţi aminte de îmbelşugata
revărsare de Sânge, care s-a răspândit cu atâta generozitate din Trupul
Tău Sfânt, asemenea strugurului sub teasc. Din Coasta Ta străpunsă cu
suliţa unuia dintre soldaţi, a ieşit Sânge şi Apă, până când n-a mai
rămas nici o picătură, şi în sfârşit asemenea unui buchet de smirnă
ridicat pe creştetul Crucii Trupul Tău delicat S-a ofilit, străfundurile
Fiinţei Tale au secat, Măduva Oaselor Tale S-a uscat.
În
numele acestei teribile patimi şi pentru vărsarea Sângelui Tău Scump,
Te rog Bune ISUSE, să primeşti sufletul meu atunci când voi fi în
agonie. Amin.
RUGĂCIUNE FINALĂ
O, Dulce ISUSE, răneşte inima mea pentru ca lacrimilor de pocăinţă, de durere şi de iubire, să-mi servească drept pâine ziua
şi noaptea, converteşte-mă pe deplin ca să trăiesc NUMAI pentru Tine,
fă ca inima mea să-Ţi fie lăcaş veşnic, rugăciunea mea să-Ţi fie
plăcută într-atât încât după moarte să pot merita Paradisul şi să Te
laud împreună cu toţi Sfinţii Tăi, în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toate Harurile ce se revarsa din Sfintele Sale Patimi!
