Adanc in strafundurile omului traieste Dumnezeu, Dumnezeul viu, cu adevarat El insusi, nu un idol, nu doar o imagine plasmuita de noi , ci el, Dumnezeu Cel viu, Dumnezeu Cel etern, Dumnezeu Cel sfant.
El,
care in sine nu reprezinta doar eternitatea, ci doreste sa ne daruiasca
nemarginirea Sa , acea nemarginire care ne elibereaza de violenta
inrobitoare a fortelor spirituale umane si ne inalta deasupra unui
umanism armonios, in fond, unul jalnic.
El
nu exista in noi doar ca un tu eliberator.El este si cel fara de care
nu ne-am putea intelege temeinic pe noi insine, propriul nostru eu, asa
cum ar trebui sa fie el cu adevarat.El este totodata Cel ce se afla
alaturi de noi atunci cand il cautam cu privirea si il chemam.
El se afla in noi intrucat a stat marturie prin cuvantul Sau pentru noi.Iar acest Dumnezeu ce traieste in no ca adevarata vesnicie pentru om, se numeste in cuvantul biblic Spiritul Sfant.
Spiritul lui Dumnezeu ne este dat in inima.El cerceteaza si umple adancurile inimii noastre; se revarsa in noi inundandu-ne; este mir si pecete interioara.El umple toate abisurile fiintei noastre.
.............
Dumnezeu
ne este alaturi , chiar daca noi adesea il parasim.El ne iubeste,
chiar daca noi cateodata il uitam si , cel putin aparent, inima noastra
este mai apropiata de alte lucruri decat de El, de Dumnezeul inimii
noastre, de partea noastra de vesnicie.El este cel loial, cel bun, cel
apropiat , cel indurator , cel stralucitor.
El a venit si doreste in fiecare clipa sa se apropie cat mai mult de noi.Trebuie sa avem incredere in Dumnezeu si in harul Sau, deoarece nu avem dreptul sa gandim rau despre El si acest har.Nu noi ne judecam.Daca il lasam pe Dumnezeu sa ne judece, cu rabdare fata de El si fata de noi, cu fidelitate fata de El, in acceptarea vietii, pe care El insusi a acceptat-o, facandu-se om, cu incredere fata de El, atunci Ziua Judecatii va aduce har si pace de la Dumnezeu, Mantuitorul nostru.
El a venit si doreste in fiecare clipa sa se apropie cat mai mult de noi.Trebuie sa avem incredere in Dumnezeu si in harul Sau, deoarece nu avem dreptul sa gandim rau despre El si acest har.Nu noi ne judecam.Daca il lasam pe Dumnezeu sa ne judece, cu rabdare fata de El si fata de noi, cu fidelitate fata de El, in acceptarea vietii, pe care El insusi a acceptat-o, facandu-se om, cu incredere fata de El, atunci Ziua Judecatii va aduce har si pace de la Dumnezeu, Mantuitorul nostru.
Inima
lui Isus Cristos!Ea este inima unei fiinte finite si totusi inima lui
Dumnezeu.Daca ne iubeste, devenind astfel esenta inimii noastre, ne este
luata toata povara sufleteasca.Inima Sa este inima lui Dumnezeu
si cu toate acestea nu are multivalenta inspaimantatoare, coplesitoare a
eternitatii Sale.Din aceasta inima au rasarit cuvinte umane, cuvinte
interiorizate, cuvinte din inima,cuvinte ale lui Dumnezeu, care nu au
decat un sens, unul purtator de fericire.
Inima
noastra se odihneste prin si in aceasta inima.Daca ne iubeste, atunci
stim ca manifestarea unei astfel de inimi este doar iubire si nimic
altceva.In ea , misterul sufletului acestei lumi, care este Dumnezeu,
devine taina purpurie a tuturor lucrurilor, faptul ca Dumnezeu a iubit
lumea carea parea abandonata.
Doar
prin aceasta inima aflam cine vrea sa fie Dumnezeu pentru noi, doar
prin ea, misterul spre care duce toata intelepciunea lumii se transforma
in taina iubirii care ne face fericiti.Prin ea, inima noastra devine
atotstiutoare, deoarece cunoaste acel lucru fara de care toata stiinta
este doar vanitate si chin sufletesc, intreaga experienta a inimii
noastre aducand doar disperare.
Inima
noastra stie ca se contopeste cu Inima lui Dumnezeu, care ii iarta pe
hoti si pe criminali, cu acea inima prin care noptile noastre cele mai
profunde au devenit zile, deoarece le-a trait impreuna cu noi, cu acea
inima care printr-o unica iubire transforma totul.
O
, Dumnezeule nemarginit, Tu ai venit la mine prin cuvant omenesc.Tu
esti Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos.El ne-a vorbit in cuvinte
omenesti.Cand spunea ca el , si Tu prin el, ne iubiti, atunci inima
omeneasca, inima Fiului Tau, ne iubeste, atunci inima mea isi capata
linistea.Daca ma iubeste, atunci stiu ca iubirea unei asemenea inimi
umane nu poate fi altceva, decat intr-adevar doar iubire si nimic
altceva.Si Isus mi-a spus caintr-adevar ma iubeste, iar cuvantul Sau a
iesit din inima Sa omeneasca.Si aceasta inima este inima Ta , Dumnezeule
al lui Isus Cristos.
Ajuta-ma, Dumnezeule nemarginit, sa nu ma despart de Isus Cristos, Domnul meu.
Inima
Sa sa-mi descopere ceea ce esti Tu pentru mine. La Inima Sa vreau sa
privesc cand incerc sa aflu cine esti.Si astfel doresc, Dumnezeule al
Domnului nostru Isus Cristos, sa privesc la Inima Sa pentru ca abia
atunci voi sti ca ma iubesti.
sursa :Karl Rahner " Ganduri despre credinta"
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu infinita Sa Iubire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu