Te caut din toata inima...

20 ianuarie 2010

Dragii mei...

A sosit clipa in care trebuie sa ne luam ramas bun...

trebuie sa ma retrag ...

cu toata sinceritatea  va marturisesc,
ca inca de acum cateva zile in inima mea rasuna neincetat
aceste cuvinte care vor sa se transforme-n realitate:



"Si atata farmec sfant
Eu in ochii-Ti plansi zaresc
Ca surad , dar printre lacrimi,
Caci ma doare cand privesc
Chinurile-atator patimi.
    Sper a-Ti fi spre mangaiere
    Vreau, Isuse, ca-n tacere,
    Sa traiesc mereu cu Tine
    Nestiuta de oricine."


Va incredintez pe toti Indurarii Divine.


Dumnezeu sa va binecuvanteze , sa va ocroteasca si sa va iubeasca...


Iubiti-L si voi , e atat de bun, e atat de bland...



Ma simt privilegiata ca v-am cunoscut.

Balsam pentru Rani Sfinte

Cele 15 Rugăciuni Revelate Sfintei Brigitta
Sfânta Brigitta L-a rugat multă vreme pe Domnul să-i spună câte lovituri a primit în timpul amarelor Sale suferinţe. Într-o zi Mântuitorul i-a apărut şi i-a zis: “Am primit în Trupul Meu 5480 de lovituri; dacă vrei să le cinsteşti, să spui de 15 ori Tatăl nostru şi de 15 ori Bucură-te Marie, în fiecare zi, timp de un an. După ce s-a încheiat acest an, tu ai cinstit fiecare dintre aceste 5480 de lovituri.” (apoi a învăţat-o cele 15 rugăciuni meditative corespunzătoare)
1. Patimile lui Cristos pe Muntele Măslinilor, până la încoronarea cu spini
1 Tatăl nostru...
(Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne izbăveşte de cel rău. Amin.)
1 Bucură-te Marie...
(Bucură-te; Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei, şi binecuvântat este rodul trupului tău Isus. Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre. Amin.)

O Isuse, desfătarea tuturor acelora care Te iubesc, Tu Prieten şi Mântuitor al păcătoşilor! Adu-Ţi aminte de adânca tulburare pe care ai suferit-o, atunci când s-a apropiat timpul hotărât încă din veşnicie al Sfintelor Tale Patimi, când ai spălat picioarele Apostolilor Tăi, le-ai oferit Trupul şi Sângele Tău drept hrană, I-ai mângâiat cu blândeţe şi ai mărturisit apoi în plinătatea tristeţii: “Sufletul Meu e cuprins de o întristare de moarte…”. Adu-Ţi aminte de tot chinul şi strâmtorarea suferite înainte de moartea Ta pe Cruce, când după ce Te-ai rugat de trei ori în sudoare însângerată de frică, ai fost trădat de apostolul Tău, ai fost prins de poporul Tău, învinuit prin minciună, condamnat pe nedrept de judecătorii Tăi, prigonit deşi erai nevinovat, în orasul ales aflat în mare sărbătoare, jefuit de hainele Tale, bătut cu pumnii, legat de o coloană şi biciuit, încoronat cu spini şi batjocorit în nenumărate alte feluri. Prin aceste Patimi, dăruieşte-mi o Doamne Dumnezeul meu, căinţă adevărată, ispăşire vrednică şi iertarea tuturor păcatelor mele.

2. Batjocorirea lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, bucuria Îngerilor! Adu-Ţi aminte de mâhnirea suferită atunci când toţi duşmanii Tăi Te-au înconjurat ca nişte lei turbati, Te-au bătut cu pumnii şi Te-au scuipat în faţă. Prin aceste chinuri şi prin ocările nelegiuite cu care Te-au încolţit duşmanii tăi, mântuieşte-mă de toţi duşmanii mei văzuţi şi nevăzuţi. Ajută-mă să ajung, prin ocrotirea Ta, la mântuirea veşnică.

3. Răstignirea lui Cristos pe Cruce
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Creatorul acestei lumi, care cuprinzi în nemărginirea Ta Cerul şi pământul! Adu-Ţi aminte de amarnicele dureri suferite atunci când călaii cei cruzi Ţi-au străpuns mâinile şi picioarele cu cuie ascuţite răstignindu-Te pe Cruce. Adunând durere peste durere, ei Ţi-au întins membrele în lungul şi în latul Crucii cu atâta violenţă, încât au fost smulse din încheieturi. Prin acest chin amarnic de pe Cruce, Te rog să-mi dăruieşti o sfântă frică şi iubire pentru Numele Tău cel sfânt.

4. Rugăciunea lui Cristos pentru cei care L-au răstignit
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Tămăduitorule ceresc! Adu-Ţi aminte de slăbiciunea morţii şi de durerile pe care, înălţat pe lemnul Crucii, le-ai suferit în toate mădularele Tale rănite şi sfâşiate, astfel că nici o durere nu s-a asemănat cu a Ta. Din creştetul capului până în tălpile picioarelor nu se putea găsi nimic nevătămat la Tine, dar fără să iei în seamă aceste chinuri, Tu Te-ai rugat pentru duşmanii Tăi: “Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac!”. În îndurarea Ta, îngăduie ca amintirea cumplitelor Tale Patimi să-mi slujească la deplina iertare a tuturor păcatelor şi rătăcirilor mele.

5. Îndurarea lui Cristos faţă de păcătosul în căinţă
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, oglinda limpezimii eterne! Adu-Ţi aminte de acea mâhnire care Ţi-a strâns Inima atunci când, în lumina întregii Tale înţelepciuni, ai văzut viitorul fericit al aleşilor care vor afla mântuirea prin meritele Patimilor Tale, dar şi osânda atâtor nelegiuiţi, care din vina lor se vor prăbuşi în veşnica pierzanie. Prin adâncul de nepătruns al Îndurării Tale, în care ai simţit o milă atât de profundă pentru noi păcătoşii şi rătăciţii, milă pe care ai arătat-o şi tâlharului de lângă Tine atunci când i-ai spus: “Astăzi vei fi cu Mine în Rai”, Te rog să-mi arăţi şi mie îndurare în ceasul morţii.

6. Testamentul lui Cristos pe Cruce
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Rege şi Prieten al sufletului, care singur eşti vrednic de toată iubirea şi de tot dorul! Adu-Ţi aminte de durerea simţită atunci când, părăsit de toţi prietenii Tăi, atârnai pe Cruce, în goliciune şi mizerie, negăsind nici o mângâiere în afară de iubita Ta Mamă, care, în amărăciunea sufletului său, Îţi stătea alături în sfântă fidelitate. Tu ai încredinţat-o Apostolului Tău şi I l-ai dat pe el ca fiu în locul Tău, spunând: “Femeie, iată fiul tău”, iar Apostolului “Iată Mama Ta”. Pentru sabia durerii care I-a străpuns atunci sufletul, Te rog, o bune Isuse, să-mi daruieşti în toate strâmtorârile trupului şi ale sufletului, mai ales în ceasul morţii, îndurarea şi mângâierea Ta.

7. Setea lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Izvor al bunătăţii nesecate, care ai spus: “Mi-e sete”, dintr-o adâncă dorinţă după mântuirea neamului omenesc, aprinde în inimile noastre dorul după toate practicile adevăratei virtuţi. Stinge în noi pe deplin toate poftele simţurilor, toate plăcerile rele şi toată setea de desfătare.

8. Băutura lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, bucuria de nestins a sufletelor dăruite Ţie! Prin amărăciunea oţetului cu fiere pe care l-ai gustat pentru mine, dă-mi harul să Te primesc cu vrednicie în ceasul morţii, spre mântuirea şi mângâierea sufletului meu.

9. Strigătul înfricoşat al lui Cristos pe Cruce
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Dumnezeule, care eşti putere stăpânitoare şi bucurie a sufletului! Adu-Ţi aminte de chinul şi strâmtorarea suferite atunci când, apropiindu-se cumplita Ta moarte, ai strigat cu glas puternic: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”. Prin această spaimă a părăsirii aparente, prin care ne-ai mântuit de părăsirea eternă, Te rog Doamne, Dumnezeul nostru, să nu mă părăseşti niciodată în strâmtorările mele.

10. Multele răni ale lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, început şi sfârşit, putere şi viaţă! Adu-Ţi aminte că Tu Te-ai cufundat pentru noi din creştet şi până în tălpi în marea suferinţelor. Prin mărimea şi adâncimea rănilor Tale dureroase, învaţă-mă pe mine cel cufundat în păcat, să urmez cu adevărată ascultare plină de iubire poruncile Tale.

11. Adâncile răni ale lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, abis de îndurare! Pentru adâncimea rănilor Tale, care Ţi-au pătruns până la măduva oaselor, Te rog să mă scoţi din abisul păcatelor mele. Ascunde sufletul meu în sfintele Tale răni, din faţa mâniei Tale care pedepseşte, ca să nu fiu găsit de dreptatea Ta.

12. Sângerândele răni ale lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, imagine strălucitoare a Adevărului, semn al unităţii şi legătură a iubirii! Adu-ţi aminte de nenumăratele răni care Ţi-au acoperit tot trupul şi l-au înroşit cu Sângele Tău Sfânt. Adu-Ţi aminte de suferinţele de neînchipuit pe care le-ai îndurat pentru noi în acest Trup preasfânt. Ce ai fi putut să faci mai mult decât ai făcut? Te rog o bune Isuse, să scrii cu preţiosul Tău Sânge toate aceste răni în inima mea, pentru ca să citesc mereu în ea Patima şi moartea Ta, şi să-Ţi rămân recunoscător şi credincios până la sfârşit.

13. Cea din urmă spaimă a lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Rege nemuritor şi neînvins! Adu-Ţi aminte de durerile suferite atunci când Te-au părăsit cu desăvârşire toate puterile trupului şi ai spus cu capul aplecat: “S-a săvârşit!”. Prin această spaimă de moarte, îndură-Te de mine în ceasul din urmă, când sufletul meu va fi strâmtorat, iar spiritul meu aplecat în umilinţă.

14. Moartea lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, Unule Născut al Preamăritului Tată, Chipul şi asemănarea înţelepciunii Sale! Adu-Ţi aminte de acea dăruire plină de duioşie cu care ai strigat: “Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez Sufletul!”. Apoi, cu Trupul sfâşiat, cu Inima zdrobită, ai desăvârşit îndurarea Ta asupra noastră şi astfel Ţi-ai dat Sufletul. Prin această moarte preţioasă, Te rog pe Tine Isuse, ascultător până la moarte, întăreşte-mă în lupta împotriva lui satan, a lumii şi a cărnii. Ajută-mă să mor pentru lume şi să trăiesc pentru Tine. Primeşte sufletul meu cu iubire îndurătoare, atunci când, în ceasul morţii, se va întoarce din pelerinajul său.

15. Cea din urmă şi deplină sângerare a lui Cristos
1 Tatăl nostru...
1 Bucură-te Marie...

O Isuse, viţă adevărată şi roditoare în care suntem sădiţi! Adu-Ţi aminte de acea revărsare deplină a Sângelui Tău, pe care l-ai vărsat asemenea mustului din strugurele zdrobit, atunci, când ai lăsat să izvorască din Coasta Ta deschisă prin lance, Sânge şi Apă cu atâta abundenţă, încât nu a mai rămas nici o picătură, în timp ce Trupul Tău cel Sfânt atârna sus pe Cruce. Prin această vărsare a Sângelui Tău, întăreşte-mi sufletul în ultima luptă a morţii şi lasă-l să apară înaintea Ta, 

curăţit de toate petele.
Rugăciune de încheiere
Primeşte Isuse această rugăciune, în acea iubire imensă cu care ai îndurat pentru noi toate rănile Sfântului Tău Trup. Îndură-Te de mine şi de toţi cei împovăraţi de păcat. Dăruieşte tuturor sufletelor credincioase, atât celor din viaţă cât şi celor adormite, îndurare şi viaţa veşnică. Amin! 

sursa:aici



Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toate harurile revarsate din Sfintele Sale Rani!

18 ianuarie 2010

Cantecul Sfintei Fete

Chipul Tau, Isuse dulce,
Este Astrul ce-mi conduce
Pasii mei, tu stii prea bine,
FataTa e, pentru mine,
Paradisul pe pamant;
Si atata farmec sfant
Eu in ochii-Ti plansi zaresc
Ca surad , dar printre lacrimi,
Caci ma doare cand privesc
Chinurile-atator patimi.
    Sper a-Ti fi spre mangaiere
    Vreau, Isuse, ca-n tacere,
    Sa traiesc mereu cu Tine
    Nestiuta de oricine.
Fata Ta, Isuse, este
Patria iubirii mele,
Soarele ce ma-ncalzeste
Si livada ce-mi zambeste;
Ea e crinul alb din vale
Si,cu mirul smirnei Sale,
Sufletul meu il alina
Si-i da pacea cea divina.
Ea-i odihna mea duioasa...



Un buchet de mirt ...si eu
Il pastrez la pieptul meu.
Singura mea avutie
Este Fata Ta,si mie
Nu-mi mai trebuie nimic
Caci ascunsa-n Ea, eu zic:
O, Isuse, vezi ce bine
Eu ma potrivesc cu Tine!
Rog ca frumusetea Ta
S-o imprimi pe fata mea!
Sa fiu sfanta si , de zor,
Inimile tuturor
Cu ardoare sa le-atrag
Catre Tine, Frate drag.
Ca sa-ti pot aduce Tie
Seceris bogat, si mie
O cununa ca rasplata.
Fa sa fiu aprinsa toata
De iubirea Ta curata.
Si cand sufletu-mi , din lut
Va scapa ,urcand spre Rai,
Milostiv sa fii , sa-mi dai,
Doamne, vesnicul sarut.


(Varianta de Preot Nicolae Pura, dupa Sfanta Tereza a Pruncului Isus si a Sfintei Fete )

14 ianuarie 2010

Rugaminte

Rugaminte catre copiii lui Hristos

RUGAMINTEA  MANTUITORULUI  HRISTOS


    
     
Chiar daca esti las, fricos, neincrezator in implinirea dragostei si in savarsirea dragostei si a sfinteniei, chiar cand ai sa recazi in acele pacate pe care nu ai vrea sa le mai faci, Eu nu iti dau voie sa nu Ma iubesti.


       Iubeste-Ma asa cum esti tu. In orice moment si in orice situatie te-ai afla, in credinciosie sau in tradare, in ravna sau in uscaciune, tu iubeste-Ma asa cum esti. Eu vreau sa Ma poti iubi din putina si saraca ta inima.
       
Daca voi astepta pana cand vei fi desavarsit, atunci n-ai sa Ma iubesti niciodata. N-as putea Eu, oare, sa fac din fiecare fir de nisip un serafim?! Un inger care sa straluceasca de curatie si dragoste? Nu sunt Eu oare Domnul Dumnezeu care a creat toate si pot totul? Omule, ti-ai dat tu viata pentru lume din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru Mine? Atunci din ce motiv nu Ma lasi sa te iubesc? Fiul Meu, lasa-Ma sa te iubesc, Eu iti vreau inima, care este locasul Meu.
      
Desigur, cu timpul am sa te schimb, insa pana atunci, iubeste-Ma asa cum esti tu, fiindca Eu te iubesc cu toate ca esti asa. Eu vreau ca dragostea ta pentru Mine sa se nasca din putina si saraca ta inima; din adancul neputintei si al murdariei tale. Eu te iubesc si cand esti slab si necurat .
     
Nu vreau o dragoste izvorata si hranita din mandria virtutilor tale, ci dintr-o inima smerita pe care o poti curati oricand. N-am nevoie de virtutile tale, de talentele tale, de intelepciunea ta. Eu vreau doar sa ma iubesti si sa lucrezi cu dragoste pentru Mine.
     
Nu virtutile tale le doresc daca ti le-as da, tu esti asa de slab si de mandru, incat as hrani amorul tau propriu si nu M-ai cinsti pe Mine. Deci ele sa nu fie un motiv pentru care tu nu Ma cauti si stai departe de Mine. Apropie-te cu dragoste!
     
Unui fier negru flacarile unui foc nu numai ca i-ar curata rugina, dar l-ar face incandescent. Iubeste-Ma deci, si pacatele se vor arde, si tu vei fi fericit.
     
Iubeste- Ma nu numai ca sa fii curat, asta ar fi din nou o mandrie pentru tine, ci pentru ca Eu vreau sa odihnesc in inima ta. Deci nu te mai ingrijora de asta.
     
As putea sa fac prin tine lucruri mari pentru mintea omeneasca, dar nu; tu ai sa fii sluga rea si nefolositoare si neputincioasa. Am sa-ti iau si putinul pe care tu te increzi ca-l ai. Eu te-am facut din iubire, si pentru ca sa-ti dau iubirea, fara ca tu sa-mi poti da ceva.
     
Nu incerca sa-Mi platesti iubirea prin nimic, asta Ma doare atat de mult la tine.
Iubeste-Ma in dragostea Duhului Meu si fara motive, nu mai sta departe de Mine; iti lipseste nu sfintenia  pe care numai Eu ti-o pot da ci o inima gata sa Ma iubeasca oricand si pana la capat.
    
Astazi Eu stau la usa inimii tale ca un cersetor, Eu singurul si adevaratul Imparat si Domn. Eu bat si astept. Grabeste-te sa-Mi deschizi prin smerenie; nu mai aduce motiv intinaciunea si saracia ta. Daca ti-ai cunoaste-o pana-n adanc si deplin, ai muri de durere. Dar ceea ce M-ar durea pe Mine ar fi ca tu si acum sa te indoiesti de dragostea ce o am Eu pentru tine.
    
Crede ca Eu pot totul si tu nu poti nimic fara Mine; doar pacatul esti in stare sa-l faci fara ajutorul Meu. Sa nu te increzi in tine fara Mine, caci altfel voi fi nevoit sa te las in cadere in masura cu care tu te apreciezi.
   
Nu te framanta ca n-ai virtuti, am sa-ti dau Eu Sfintenia Mea. Deschide-ti inima prin pocainta si Ma primeste in potirul sufletului tau prin Trupul si Sangele Meu, pe care in dar ti-L dau la Sfanta Liturghie. Atunci o sa te fac sa intelegi totul si sa ma iubesti mai mult decat poti sa-ti inchipui.
    
Lasa sa curga Sangele Meu in sangele tau si sa bata inima Mea in inima ta. Eu ti-am dat-o pe Sfanta si Preacurata Mea Maica. Lasa sa treaca totul prin inima Ei curata, incat sa poata mijloci pentru tine.
Orice s-ar intampla, nu astepta nicidecum sa devii sfant, ca pe urma sa Ma iubesti. In acest fel tu nu m-ai iubi niciodata. Si acum, du-te! Eu sunt cu tine!!!



Ieromonah  Rafail  Noica


sursa:aici
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu harurile care va vor face sa-L iubiti asa cum vrea sa fie iubit!

13 ianuarie 2010

Din " Revelatiile Sfintei Brigitta"

"...Atunci ea vazu cu spiritul o scara fixata pe pamant , 
care se inalta pana la cer.
Deasupra scarii, in cer , ea l-a vazut pe Domnul Isus Cristos, 
sezand pe un tron extrem de frumos, ca un judecator acuzator.
La picioarele Lui se afla Sfanta Fecioara Maria si de jur imprejurul tronului se afla ceata nesfarsita de ingeri si un numar nesfarsit de sfinti.
La mijlocul scarii doamna Brigitta vazu urcat un calugar , pe care-l cunostea, si care era inca in viata.
El avea mari cunostinte in teologie, dar in acelasi timp era plin de falsitate si rautate diavoleasca.
Cu gesturi galagioase si nestapanite, el parea mai degraba un diavol decat un calugar cucernic, asa cum era considerat de colegii lui preoti.
Doamna Brigitta a patruns gandurile si toate dorintele inimii lui si il vazu, prezentandu-se cu multa impertinenta la Cristos, judecatorul de pe tron, punandu-i intrebarile consemnate mai jos.
Ea vazu si auzi cu spiritul, cum judecatorul Cristos, cu multa, intelepciune, cu gesturi simple si blande, i-a raspuns in mod detailat la fiecare din intrebarile calugarului...
Cap.al 8 lea
Prima intrebare.
Din nou se arata calugarul pe scara, ca inainte, si spune:
"Judecatorule, eu te intreb de ce permiti sa se ridice idoli in temple si sa fie cinstiti ca si tine, desi imparatia ta este mai minunata decat orice?"
A doua intrebare:
"Si de ce nu permiti omului sa vada maretia imparatiei tale in aceasta viata pentru ca sa o doreasca cu si mai mult zel?"
A treia intrebare:
"Si deoarece sfintii si ingerii sunt mai nobili si mai plini de sfintenie decat orice alta fiinta creata, de ce nu pot fi vazuti de oameni in aceasta viata?"
A patra intrebare:
"Si daca chinurile iadului sunt mai presus de orice descriere in grozavia lor, atunci de ce nu lasi oamenii sa le vada in aceasta viata, ca astfel ei sa le evite?"
A cincea intrebare:
"Si daca diavolii sunt mai presus de orice descriere, dezgustatori si groaznici, de ce nu se arata oamenilor in adevarata lor infatisare? In acest caz nimeni nu i-ar m-ar urma si nu ar fi de acord cu ei".
Raspuns la prima intrebare.Judecatorul raspunse:
"Prietene, Eu sunt Dumnezeu, Creatorul a tot ceea ce exista.Eu nu fac o nedreptate celor rai fata de cei buni, deoarece eu sunt dreptatea intruchipata.Dreptatea mea este necesara, ca intrarea in cer sa fie obtinuta prin credinta statornica, incredere inteleapta si dragoste arzatoare.Ceea ce iubesti din toata inima , la acela te gandesti mereu si-l venerezi in mod constient.De aceea idolii sunt pusi in temple, desi ei nu sunt zei sau creatori;exista doar un singur Creator si anume Eu, Dumnezeu , Tatal , Fiul si Spiritul Sfant.

Dar dragostea pe care proprietarii templelor si oamenii o arata idolilor, pentru a obtine succese in lume, este mai mare decat dragostea pe care ei mi-o arata mie, desi ei nu vor sa traiasca cu mie.Daca eu as distruge lucrurile pe care ei le iubesc mai mult decat pe mine si ias lasa sa ma venereze impotriva vointei lor libere, atunci le-as face o nedreptate,deoarece i-am deposedat astfel de vointa lor libera si de dorinta lor.Dar , deoarece ei nu cred in mine, iar in inima lor este ceva ce doresc mai mult decat pe mine, atunci este intelept ca Eu sa-i las sa transpuna in fapte ceea ce ei iubesc si doresc cu toata fiinta lor..Si, in timp ce ei iubesc mai mult ceea ce este creat , decat pe mine, Creatorul, pe care ar trebui sa-L cunoasca din semne si fapte si astfel sa obtina adevarate dovezi ale existentei mele, in cazul in care ei vor sa-si  foloseasca mintea in mod intelept, ei sunt orbiti, idolii lor creati sunt blestemati si ei vor fi judecati pentru nebunia lor;ei nu vor sa vada cat de placut sunt Eu,Dumnezeul lor, care din dragoste arzatoare am creat si am rascumparat omul".
Raspuns la a doua intrebare.
"La intrebarea de ce nu se poate vedea maretia mea Eu, Isus Cristos, raspund in continuare:Maretia mea este de nedescris si depaseste toata frumusetea si bunatatea.Daca maretia mea ar putea fi vazuta, asa cum este in realitate,atunci trupul slab si trecator si-ar pierde cunostinta, la fel cum s-a intamplat cu cei trei de pe munte.Trupul, ca urmare a bucuriei sufletului,ar ramane in nesimtire si nefolositor pentru munca fizica.De aceea, pentru ca sa nu castigi iubirea in cer fara greutatile dragostei si pentru ca credinta sa primeasca rasplata si trupul sa fie capabil de munca, maretia mea se ascunde un timp, pentru ca ea sa fie savurata din plin in vesnicie, ca urmare a credintei si dorului dupa dumnezeire".
Raspuns la a treia intrebare.
" Daca s-ar putea vedea sfintii mei  si ei ar putea vorbi omeneste, atunci ei ar fi cinstiti la fel ca mine si credinta ar fi fara rasplata.Iar trupul slab si fragil n-ar fi in stare sa-i vada si dreptatea mea nu vrea ca o asa mare stralucire, ca a sfintilor, sa fie vazuta de trupul muritor.De aceea , sfintii mei nu pot fi auziti si vazuti asa cum sunt ei in realitate, deoarece mie mi se cuvine toata lauda si cinstirea si pentru ca omul sa stie ca nimic su nimeni nu trebuie iubit mai mult decat pe mine, Dumnezeul lui.Si daca uneori sfintii mei apar si sunt vazuti, atunci ei nu apar in maretia pe care o au de la mine, ca fapturi a caror puteri sunt ascunse, astfel ca ei sa poata fi vazuti, fara ca intelegerea omeneasca sa fie derutata".
Raspuns la a patra intrebare.
"Daca chinurile iadului s-ar vedea in adevarata lor masura, atunci omul ar ramane intepenit de groaza si s-ar stradui sa castige imparatia cerurilor din teama si nu din dragoste.

Pentru ca nimeni nu trebuie sa tanjeasca dupa bucuria cerurilor de teama pedepsei, ci doar din dragoste pentru Dumnezeu si aproapele, chinurile iadului sunt ascunse.
Si la fel cum cei buni si sfinti nu pot sa guste aceasta bucurie nespusa inainte de despartirea trupului de suflet, tot asa nu simt nici cei rai chinurile iadului inainte ca sufletul sa se desparta de trup, dar atunci el le va simti, deoarece n-a vrut sa creada in iad, atunci cand a putut s-o faca si sa se fereasca de el".
Raspuns la a cincea intrebare.
"Daca s-ar putea vedea uratenia lor respingatoare, asa cum este ea in realitate, atunci sufletul si-ar pierde firea la privelistea ingrozitoare, trupul ar incepe sa tremure ca la un om bolnav, inima ar plesni de groaza si picioarele n-ar mai fi in stare sa poarte trupul.Pentru ca sufletul sa-si pastreze firea, inima sa continue a ma iubi pe mine si trupul sa fie in stare sa lucreze in slujba mea, uratenia ingrozitoare a diavolilor este ascunsa si rautatea lor este infranata".

Fragment din "Revelatiile sfintei Brigitta"


o parte a cartii o puteti gasi aici...




Dumnezeu sa va binecuvanteze 
cu toate harurile Spiritului Sfant !

11 ianuarie 2010

Ce a trait Ioan?

Despre minunea mai presus de fire a Aratarii Domnului sub mana lui Ioan , in apele Iordanului, s-a mai vorbit aici, ca si in alte locuri, ca si in alte randuri.Dar cat de superficial si cat de ignorant! Caci cine ar putea pretinde ca a epuizat problema, ca ar fi spus tot ce ar fi trebuit si cum ar fi trebuit sa spuna, ca ar fi muls tot intelesul misterului pe care l-a vestit Ioan?
Aproape toti predicatorii , ba chiar si scriitorii, aluneca-n descrieri ori naratiuni sau pur si simplu, povestesc tabloul pictural prezentat intr-o icoana uitand ca si icoana incearca numai sa dea un chip vizibil la ceva ce este invizibil.De altfel minunea nici nu produce automat credinta.
Credinta este intotdeauna efectul unui har, pe care ni l-a castigat Hristos.Nici ratiunea, nici simturile nu pot sa nasca-n noi credinta, ci numai iubirea de oameni a lui Dumnezeu, vointa Lui de a ne mantui au dat menire Fiului de a se intrupa, ca EL , prin Jertfa Sa, sa ne devina noua izvor de har, lumina , putere si sfintire, si dor dupa Dumnezeire.
Pentru acest motiv , acum nu vom vorbi despre cuprinsul tainic al Aratarii Domnului in apele Iordanului.Vom incerca, in schimb, sa retraim cu omul Ioan Botezatorul iluminarea pe care i-a adus-o contactul cu Dumnezeirea lui Hristos, contact pe care noi il avem de-atatea ori in viata, fara a constientiza ce reprezinta, sau ce poate sa reprezinte, pentru noi , o sacramantala intalnire cu Hristos.Caci despre aceasta este vorba:Epifania lui Hristos in ochii si in constiinta lui Ioan, la fel de adevarata si de sfanta fiind si intalnirea noastra cu Hristos in fiecare Sacrament prin care ni se daruieste.Dar, fiindca nu ne straduim , pe cat ne sta-n putinta, sa constientizam, sa valorificam si sa ne insusim ceea ce Domnul vrea sa ne daruiasca in Sfantul Sacrament, noi insine ne saracim de darurile ce ni se ofera larg.
Care ar fi putut sa fie prima traire pe care a avut-o Ioan la intalnirea sa in apa cu Hristos? Uimirea, fara indoiala, caci cum n-ai fi uimit sa te intalnesti cu Insasi Dumnezeirea in Persoana, pe care Ioan , desi o astepta, nicicum n-ar fi putut sa si-o imagineze.
Uimirea insa nu da continut unei cunoasteri; ea se soldeaza in primul rand cu bucuria.Ce fel de bucurie?
O bucurie intensa si inaltatoare, o incantare entuziasmata, pe care primii crestini o resimteau ca pe o calitate venita din Dumnezeire;era o forma de manifestare a prezentei lui Dumnezeu  in constiinta lor (Ps16, 11;Flp4,4;Rm15,13;)o bucurie ce poate sugera anticiparea bucuriei viitoare de la sfarsitul vremii.

Si-n Faptele Apostolilor, bucuria caracteriza viata Bisericii primare.Ea insoteste Darurile Spiritului Sfant pe care le-au primit Apostolii, virgini in constiinta, nepangariti de lume, cum si noi le-am putea primi de fiecare data cand ne-ntalnim cu Domnul in Sfanta Euharistie , dupa o Marturisire buna.
Nu le simtim si nu ne bucuram? De ce? Pentru ca nici nu ne dam seama ce inseamna a-L primi pe Domnul  si cat de inaltatoare-pana la EL!- ar trebui sa fie bucuria de a ne intalni cu EL, de a-I primi tezaurul divin , in sufletul atat de sarac de dorurile sfinte.
N-avem acum ragazul, desigur, nici disponibilitatea intelectuala, de a insamanta in noi dorinta dupa bucuria sfanta traita de Ioan , nici sa investigam mai reculesi si mai aprofundat noianul sfant de bucurii, de haruri, de inaltari si de cunoasteri pe care Ioan, smerit, le-a recoltat din intalnirea dorita si constientizata cu Domnul care l-a chemat.
Si noi suntem chemati, de atatea ori, cu dorul infinit al Celui care, din Ceruri a venit la noi, Care mereu ne spune:
"Veniti, veniti la Mine, toti cei osteniti si impovarati, si Eu va voi da odihna...ca bucuria Mea sa fie deplina intru voi(In 15,11).


O, daca ne-am propune sa invatam sa cerem bucuria sfanta, capacitatea de a  dori, de a dori trairea bucuriei de a-L primi pe Domnul, cereasca bucurie de a-I apartine Lui!"


Pr. Prof. Tertuliuan Langa : "Schimbarea la fata-Reflectii evanghelice"



Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toata iubirea , pacea si indurarea Sa!

05 ianuarie 2010

Tacere

"Tacerea este o sabie in lupta spirituala,
sufletul flecar nu va ajunge niciodata la sfintenie.


Sabia tacerii va taia tot ceea ce vrea sa se agate de suflet.
Suntem sensibili in privinta cuvantului, si asa sensibili,
vrem sa raspundem imediat, fara sa ne intrebam
daca este voia lui Dumnezeu, pentru noi , ca sa vorbim.

Sufletul tacut este puternic; 
daca persevereaza in tacere, nu-l va atinge nici un necaz.
Sufletul tacut este in stare sa se uneasca cu Dumnezeu
in  modul cel mai profund, 
el traieste aproape intotdeauna sub inspiratia Duhului Sfant;
in sufletul tacut, Dumnezeu actioneaza fara a intampina piedici."


Dragii mei ,
dupa ce am parcurs aceste randuri
din "Micul Jurnal" al Sfintei Faustina 
toata fiinta mea tanjeste dupa tacere...
de aceea am hotarat, 
ca pentru un timp,sa ma ascund in bratele tacerii...
Cu toate acestea  nu va voi parasi
deoarece veti fi prezenti mereu in rugaciunile mele.


Voi incheia cu o frumoasa rugaciune
ale aceleiasi bune prietene: Sfanta Faustina .


"O, Isuse al meu, Tu stii, 
Tu singur stii bine ca inima mea nu cunoaste o alta iubire decat pe Tine.
Toata iubirea mea s-a cufundat in Tine, o, Isuse, pe vecie.
Simt sangele tau Dumnezeiesc cum circula in inima mea;
fara indoiala ca in inima mea a intrat,
cu sangele Tau, iubirea Ta cea mai curata.


Simt ca tu locuiesti in mine cu Tatal si cu Duhul Sfant, 
sau mai degraba, simt ca eu traiesc in Tine, O , Dumnezeule de nepatruns.


Simt ca ma pierd in tine ca o picatura in ocean.


Simt ca Tu esti in afara mea si in strafundurile mele,
simt ca Tu esti in tot ce ma inconjoara, in tot ce mi se intampla.


O, Dumnezeul meu, Te-am cunoscut in launtrul inimii mele 
si Te iubesc mai presus de tot ce exista pe pamant sau in cer.


Inimile noastre se inteleg reciproc, nimeni nu va pricepe acest lucru"
Amin.





Dumnezeu sa va binecuvanteze!

04 ianuarie 2010

Cuvântul vieţii Ianuarie 2010


Voi veţi fi martorii acestor lucruri. 
Luca 24, 48

Din 18 în 25 ianuarie, în multe părţi din lume se celebrează Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor, în timp ce în alte părţi, aceasta e celebrată de Rusalii.


Chiara, după cum ne amintim, obişnuia să comenteze versetul biblic ales pentru această ocazie, în Cuvântul vieţii al acelei luni.

Anul acesta, versetul biblic pentru Săptămâna de rugăciune este: “Voi veţi fi martorii acestor lucruri” (Lc 24,48). Drept ajutor pentru a-l trăi propunem acest text al Chiarei ca pe un “apel insistent” adresat nouă, creştinilor, de a mărturisi împreună prezenţa lui Dumnezeu în lume.
“Dumnezeu va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui.”

(Ap 21,3)

Cuvântul lui Dumnezeu ni se adresează direct în această lună. Dacă vrem să facem parte din poporul său, va trebui să-l lăsăm să trăiască printre noi.

Dar cum e posibil şi cum să pregustăm, încă de pe acest pământ, acea bucurie fără de sfârşit care va veni din a-l vedea pe Dumnezeu?

Tocmai acest lucru ni l-a arătat Isus, tocmai acesta este rostul venirii sale : să ne împărtăşească comuniunea sa de iubire cu Tatăl, pentru ca şi noi să o trăim.

Deja de acum, noi creştinii putem trăi acest cuvânt şi-l putem avea pe Dumnezeu printre noi. Prezenţa lui printre noi cere, după cum afirmau Sfinţii Părinţi ai Bisericii, îndeplinirea anumitor condiţii.


Potrivit Sfântului Vasile trebuie să trăim conform voinţei lui Dumnezeu, potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur trebuie să iubim aşa cum Isus ne-a iubit, pentru Teodor Studitul, trebuie să trăim iubirea reciprocă, iar potrivit lui Origene e nevoie de acordul gândurilor şi al sentimentelor pentru a atinge acea înţelegere care "uneşte şi îl conţine pe Fiul lui Dumnezeu"

În învăţătura lui Isus găsim cheia pentru a face astfel, încât Dumnezeu să locuiască printre noi: "Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum eu v-am iubit ". Iubirea reciprocă este cheia prezenţei lui Dumnezeu. "Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi " deoarece: "Unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo în mijlocul lor ", spune Isus.

“Dumnezeu va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui.”

Aşadar, nu e chiar atât de îndepărtată şi de neatins acea zi în care se vor împlini toate promisiunile Vechiului Testament: "Locuinţa mea va fi în mijlocul lor: eu voi fi Dumnezeul lor iar ei vor fi poporul meu“.

Totul se adevereşte deja în Isus care, dincolo de existenţa sa istorică, continuă să fie prezent printre cei care trăiesc conform noii legi a iubirii reciproce, adică în conformitatea cu acea normă ce îi constituie ca popor, ca popor al lui Dumnezeu.

Acest Cuvânt al vieţii este, aşadar, un apel insistent, în mod special pentru noi creştinii, de a mărturisi prin iubire prezenţa lui Dumnezeu. "Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii". Porunca cea nouă trăită astfel creează premisele pentru ca să se realizeze prezenţa lui Isus printre oameni.

Nu putem face nimic dacă nu este garantată această prezenţă, prezenţă ce dă sens fraternităţii supranaturale pe care Isus a adus-o pe pământ pentru întreaga omenire.

“Dumnezeu va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui.”

Dar ne revine mai ales nouă, creştinilor, chiar dacă aparţinem de diferite comunităţi bisericeşti, să oferim lumii spectacolul unui unic popor alcătuit din toate etniile, rasele şi culturile, din mari şi mici, din bolnavi şi sănătoşi. Un singur popor, despre care să se poată spune, precum despre primii creştini: "Priviţi-i cum se iubesc, sunt gata să-şi dea viaţa unii pentru ceilalţi".


Acesta este "miracolul" pe care îl aşteaptă omenirea, pentru a putea spera încă şi este contribuţia necesară la progresul ecumenic, la drumul spre unitate deplină şi vizibilă a creştinilor. Este un "miracol" la îndemâna noastră, sau mai bine zis, a Aceluia care, locuind printre ai săi uniţi în iubire, poate schimba soarta lumii, ducând întreaga omenire spre unitate.


"Dumnezeu va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui".

Text de: Chiara Lubich, ianuarie 1999.
Cuvântul Vieții este tradus în 96 limbi şi ajunge la milioane de persoane în toată lumea imprimat, sau prin intermediul radioului, TV și internet Pentru mai multe informații: www.focolare.org Varianta electronică tradusă în diverite limbi e publicată pe  www.santuariosancalogero.org


03 ianuarie 2010

O mireasa pretioasa

"Cel care s-a unit cu smerenia ca si cu o mireasa
  este bun , bland, umilit , milostiv, senin mai mult decat toti,
vesel , supus, nemahnicios, priveghetor, sarguitor, intr-un cuvant nepatimas(liberat de patimi), precum spune psalmistul:

"Domnul si-a adus aminte de noi intru smerenia noastra 
si ne-a izbavit de apasatorii nostri"(Psalmul 135, 23-24), 
de patimile si intinaciunie noastre.

Cel care ma iubeste, a spus cuvioasa smerenie,
desi inca nu s-a impreunat cu mine, totusi nu va mai rani,
nu va mai osandi, nu va mai dori sa stapaneasca peste altii,
nu va mai insela...

Smerenia este acoperamant dumnezeiesc , 
care ne face sa nu vedem fata faptelor noastre bune.

Smerenia este adanc al modestiei, care nu poate fi atins de vreun fur.

Aceasta inavutita smerenie
are inca multe alte insusiri, in afara de cele deja amintite,
care sunt cunoscute doar celor ce le au in sufletul lor.
Toate aceste, afara de una singura, sunt,
pentru cei ce stiu sa vada, semne ale bogatiei.
Astfel vei putea cunoaste si nu vei fi amagit ca se afla in tine
aceasta sfanta smerenie cand vei fi umplut de o lumina negraita,
cand  vei simti o imposibil de exprimat dragoste pentru rugaciune, 
dar mai ales cand iti vei pastra curatenia inimii 
nedefaimandu-ti aproapele, chiar daca il vezi ca greseste.

Toate cele spuse insa trebuiesc precedate
de o desavarsita ura a slavei desarte...

Daca voim sa ne cunoastem, sa nu incetam a ne cerceta pe noi insine.

Si cand vom socoti intru simtirea sufletului 
ca aproapele nostru ne este superior, 
atunci sa stim ca indurarea cerului este aproape de noi.

Sufletul tau sa nu fie ca o fantana o data izvoratoare a apelor 
datatoare de viata(lacrimilor de umilinta), 
alta data seaca din pricina arsitei slavei desarte si a mandriei,
ci sa fie izvor de nepatimire, dintru care sa tasneasca mereu raul saraciei
(de bunavoie ).

Pocainta ridica, iar plansul bate la usa cerului; 
cuvioasa smerenie insa deschide.
Eu spun si ma inchin Treimii intru unime, si unimei intru Treime.


Soarele lumineaza toate cele ce se vad,
iar smerenia intareste tot ceea ce savarsim cu judecata.
Nefiind lumina, toate lucrurile raman in intuneric,
iar lipsind smerenia, toate faptele noastre sunt desarte.

....caci smerenia este un tezaur ce nu poate fi jefuit..."

fragment din "Scara Raiului" scrisa de Ioan Scararul 

02 ianuarie 2010

Mesajul Sfintei Fecioare MARIA de la Medjugorje din 25 Decembrie 2009

Dragi copii,
în această zi a bucuriei
vă aduc pe toti dinaintea Fiului Meu,
Regele păcii,
ca să vă dea pacea și binecuvântarea Lui. 
Copilașilor, împărtășiți această pace și binecuvântare cu ceilalți în iubire. 

Vă mulțumesc că ați răspuns la chemarea Mea.

Mesajul din 25 Decembrie 2009



Aparitia anuala lui Iakov Colo 



"Dragi copii! 

În tot acest timp în care Dumnezeu
îmi permite într-un mod special să fiu cu voi, 
doresc să vă conduc pe calea care duce la Isus şi la mântuirea voastră.
Copilaşilor, voi puteţi găsi mântuirea numai în Dumnezeu şi de aceea,în special în această zi de har, vă chem cu copilul Isus în braţele mele să-i permiteţi lui Isus să se nască în inimile voastre. 
Numai cu Isus în inima voastră puteţi merge pe calea mântuirii şi a vieţii veşnice. 
Vă mulţumesc că aţi răspuns la chemarea Mea."


sursa:http://www.reginapacis.ro/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1

Rugaciune


Isuse, Maria si Iosif
va iubesc mult si va implor
sa crutati viata si puritatea copilasilor 
care sunt in pericol sa fie :
avortati, abuzati, accidentati, violati sau ucisi,
pe care eu i-am adoptat in mod spiritual 
in numele Tatalui, al Fiului si al Spiritului Sfant .
Amin.


 Aparitie Mirjana 2 Ianuarie 2010




Dragi copii, astăzi vă chem să veniți cu Mine
- cu totală încredere și dragoste -, 
pentru că doresc să vă prezint Fiului Meu. 
Nu vă fie frică, copilașii mei, Eu sunt aici cu voi, sunt chiar lângă voi. 
Vă arat calea de a vă ierta pe voi înșivă, de a-i ierta pe ceilalți și,
cu o sinceră căință în inimă, să îngenunchiați în fața Tatălui. 
Faceți în așa fel încât să moară în voi tot ce vă împiedică să iubiți 
și să vă mântuiți, de a fi cu El și în El.
Hotărâți-vă pentru un nou început, 
începutul Iubirii sincere a lui Dumnezeu Însuși. 
Vă mulțumesc.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...