Te caut din toata inima...

28 februarie 2011

Mami, de ce ??????? !!!!!!!


(va rog dati clik pe textul te mai sus )

De ce ??????? !!!!!!

 
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri care nu va vor lasa sa va ucideti vreodata copilasii!!!

27 februarie 2011

Iata-ma Isuse, sunt doar a Ta ,doar a Ta !


Suferintele mele fizice s-au marit.M-am unit mai strans cu Mantuitorul in suferinta, cerandu-I sa aiba indurare pentru lumea intreaga care , in rautatea sa, face nebunii.
Toata ziua am simtit durerile cununii de spini.Cand m-am culcat, nu puteam sa-mi pun capul pe perna , totusi la ora zece durerile au incetat si am adormit, dar a doua zi am simtit o mare slabiciune.
Isuse - Ostie, daca nu m-ai sustine Tu Insuti , n-as putea persevera pe cruce, n-as putea indura atatea suferinte, dar forta harului Tau ma mentine la un nivel mai inalt si invredniceste suferintele mele.
Tu imi dai taria sa merg tot inainte si sa cuceresc cerul prin forta si sa am in inima mea iubire fata de cei care ne fac sa induram impotriviri si dispret.Cu harul Tau putem totul.

Am inteles in meditatie , ca trebuie sa te ascunzi cat mai adanc cu putinta in Inima lui Isus.Sa meditezi la patimirea Sa dureroasa si sa patrunzi sentimentele Inimii Sale Dumnezeiesti pline de milostivire pentru pacatosi; ca sa le obtin aceasta milostivire, ma voi nimici in fiecare clipa, traind din vointa lui Dumnezeu.

Tot timpul Postului, sunt o ostie in mana Ta, Isuse,foloseste-te de mine, ca sa poti intra Tu Insuti la pacatosi.Cere ce-ti place; nici o jertfa nu mi se va parea prea mare atunci cand este vorba de suflete.
Toata luna asta, Sfanta Liturghie si Sfanta Impartasanie pentru parintele Andrasz, ca Dumnezeu sa-i dea sa cunoasca 
si mai profund iubirea si milostivirea Sa.
In luna aceasta, voi exersa cele trei vituti pe care mi le-a recomandat Maica Domnului: smerenia, curatia si iubirea fata de Dumnezeu, acceptand cu adanca supunere vointa lui Dumnezeu, tot ce-mi va trimite El.

Am inceput  sfantul Post asa cum dorea Isus, incredintandu-ma cu totul sfintei Sale vointe si acceptand cu iubire tot ce o sa-mi dea.
Nu pot practica mortificari mari, caci sunt foarte slabita.
Boala indelungata mi-a distrus complet fortele.
Ma unesc cu Isus prin suferinta.Cand meditez la dureroasa Sa patimire, atunci suferintele mele fizice se micsoreaza.

Domnul mi-a spus:

Te iau  la scoala Mea pe tot timpul Postului , vreau sa te invat sa suferi.

I-am raspuns: Cu Tine, Doamne, sunt gata de orice, si am auzit aceasta voce:

Iti este ingaduit sa bei din paharul din care beau Eu; iti dau astazi aceasta cinste exclusiva.

Am simtit astazi patimirea lui Isus in tot trupul meu iar Domnul mi-a dat sa cunosc convertirea anumitor suflete.

In timpul Sfintei Liturghii, L-am zarit pe Isus intins pe cruce - El mi-a spus:

Eleva Mea , sa ai o mare iubire fata de cei care te fac sa suferi, sa le faci bine celor care te urasc.

Am raspuns:
  
O, Maestrul meu, tu vezi ca nu simt iubire pentru ei , si asta ma doare.

Isus mi-a raspuns:

Sentimentul nu este intotdeauna in puterea ta; vei recunoaste ca ai iubire daca, dupa ce ai simtit suparari si impotriviri, nu-ti piezi linistea, ci te rogi pentru cei care te-au facut sa suferi, si le doresti binele.

Sunt o ostie in mana Ta,
O, Isuse, Creatorul si Domnul meu,
Tacuta , ascunsa , fara frumusete, nici farmec,
Caci toata frumusetea sufletului meu a ramas intiparita pe dinauntru.

Sunt o ostie in mana Ta, o , Preot Divin,
Fa din mine ce-Ti place.
Sunt toata daruita vointei Tale , Doamne,
Caci ea este desfatarea si podoaba sufletului meu.

Sunt in mana Ta, o , Dumnezeul meu, ca o ostie alba, 
Te implor, prefa-ma  Tu Insuti in Tine,
Ca sa fiu ascunsa toata in tine,
Inchisa in Inima Ta milostiva ca-n cer.

Sunt in mana Ta ca o ostie, o , Preot vesnic,
Fie ca ostia trupului meu sa ma ascunda de ochiul omenesc.
Sa masoare numai ochiul Tau iubirea si daruirea mea,
Caci inima mea e unita pe veci cu Inima Ta Divina.

Sunt in mana Ta, o Mijlocitor Divin, ca o ostie ispasitoare,
Si ard pe altarul jertfei,
Macinata si zdrobita de suferinta , ca boabele de grau,
Si toate acestea pentru slava Ta, pentru mantuirea sufletelor.

Sunt o ostie care salasluieste in tabernacolul Inimii Tale,
Merg prin viata cufundata in iubirea Ta,
Si nu mi-e teama de nimic pe lume,
Caci imi esti Tu Insuti scut , forta si aparare.

Sunt o ostie depusa pe altarul Inimii Tale,
Ca sa arda in veac de focul iubirii,
Caci stiu ca m-ai inaltat numai din milostivirea Ta,
Si schimb deci toate darurile si harurile pentru slava Ta.

Sunt o ostie in mana Ta, o Judecatorule si Mantuitorule,
Fie ca in ceasul de pe urma al vietii mele,
Atotputernicia harului Tau sa ma conduca spre tinta,
Sa straluceasca mila Ta asupra milostivirii.






Isuse, al meu, intareste-mi puterile sufletesti, pentru ca dusmanul sa nu castige nimic.Fara Tine sunt slabiciunea insasi,fara harul Tau ce sunt , daca nu doar un abis al mizeriei mele.Mizeria este proprietatea mea.

O, Rana a Milostivirii, inima a lui Isus, ascunde-ma in adancul Tau ca pe o picatura a propriului Tau sange si nu ma lasa sa mai ies din Tine in veci.
Inchide-ma in adancurile Tale si invata-ma Tu Insuti cum sa Te iubesc.
Iubire vesnica,modeleaza Tu Insuti sufletul meu ca sa fie in stare sa-ti impartaseasca iubirea.
O, Iubire vie, fa-ma capabila de iubire vesnica pentru Tine.
Doresc fierbinte sa raspund vesnic iubirii Tale cu iubire.
O, Cristoase, o singura privire a Ta imi este mai scumpa decat mii de lumi, decat cerul intreg.Tu poti face, Doamne, ca sufletul meu sa fie in stare sa Te inteleaga pe deplin , asa cum esti.
Stiu si cred ca Tu poti totul;daca ai binevoit sa mi Te daruiesti cu atata marinimie, stiu ca poti sa fii inca si mai darnic;
fa-ma sa intru in intimitatea Ta atat de departe cat poate sa intre natura omeneasca...

sursa : Sfanta Faustina 
"Micul jurnal .Milostivirea lui Dumnezeu in sufletul meu"

Cartea "Micul Jurnal.Milostivirea lui Dumnezeu in sufletul meu."

O carte minunata in care ti se dezvaluie multe din atributele lui Dumnezeu...
o carte pe care va invit cu mult drag sa o cititi , sa descoperiti iubirea lui Dumnezeu , dar mai ales Milostivirea Sa.

Va va aprinde si veti arde in IUBIRE !

O puteti comanda de
aici...este a 17 a pozitie pe acea pagina.

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Binecuvantarea Sfintei Treimi si a Sfintei Fecioare, sa va transforme in iubiti copii ai Vointei Divine si sa va daruiasca acele Daruri care vor face ca Pacea , Iubirea, Milostivirea si Bucuria Sa sa fie asternut , continut si inimilor voastre.

Eu sunt Domnul ...


Ezechia
capitolul 36:

22. De aceea, spune casei lui Israel: "Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: "Nu din pricina voastra fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu celui sfant pe care l-ati pangarit printre neamurile la care ati mers.

23. De aceea voi sfinti Numele Meu cel mare care a fost pangarit printre neamuri, pe care l-ati pangarit in mijlocul lor. Si neamurile vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, cand voi fi sfintit in voi sub ochii lor.

24. Caci va voi scoate dintre neamuri, va voi strange din toate tarile si va voi aduce iarasi in tara voastra.

25. Va voi stropi cu apa curata, si veti fi curatati; va voi curata de toate spurcaciunile voastre si de toti idolii vostri.

26. Va voi da o inima noua si voi pune in voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatra si va voi da o inima de carne.

27. Voi pune Duhul Meu in voi si va voi face sa urmati poruncile Mele, si sa paziti, si sa impliniti legile Mele.

28. Veti locui in tara pe care am dat-o parintilor vostri; voi veti fi poporul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul vostru.

29. Va voi izbavi de toate necuratiile voastre. Voi chema graul si-l voi inmulti; nu voi mai trimite foametea peste voi.

30. Voi inmulti rodul pomilor si venitul campului, ca sa nu mai purtati ocara foametei printre neamuri.

31. Atunci va veti aduce aminte de purtarea voastra cea rea si de faptele voastre care nu erau bune; va va fi scarba de voi insiva, din pricina nelegiuirilor si uraciunilor voastre.

32. Si toate aceste lucruri nu le fac din pricina voastra, zice Domnul Dumnezeu, sa stiti! Rusinati-va si rositi de purtarea voastra, casa lui Israel!"

33. Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: "In ziua cand va voi curata de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetatile voastre sa fie locuite, si daramaturile vor fi zidite din nou;  

34. tara pustiita va fi lucrata iarasi, de unde pana aici era pustie in ochii tuturor trecatorilor.

35. Si se va spune atunci: "Tara aceasta pustiita a ajuns ca o gradina a Edenului; si cetatile acestea daramate, care erau pustii si surpate, sunt intarite si locuite!"

36. Si neamurile care vor mai ramane in jurul vostru vor sti ca Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat si am sadit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit si voi si face."

37. Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: "Iata in ce privinta Ma voi lasa induplecat de casa lui Israel si iata ce voi face pentru ei: voi inmulti pe oameni ca pe o turma de oi.

38. Cetatile daramate se vor umple cu turme de oameni, ca turmele inchinate Domnului ca turmele care sunt aduse la Ierusalim in timpul sarbatorilor celor mari. Si vor sti ca Eu sunt Domnul." 


Doamne, Dumnezeul nostru , te rugam binecuvanteaza-ne cu toate harurile Spiritului Sfant,lumineaza-ne inimile, sufletele , constiintele , pentru a ne putea vedea cu claritate grozavia pacatelor noastre si astfel vazandu-le in adevarata lor uraciune , sa ne scarbim de ele , sa ne rusinam pana in cele mai adanci fibre ale fiintelor noastre si sa incercam sa ne traim viata impreuna cu Tine , in lumina, puritate si iubire.

25 februarie 2011

Isus...Isus...Isus...




In 12 august in timp ce se canta aceasta melodie am auzit diavolul racnind din trupul unei tinere . 20000 de oameni au inghetat de spaima si am simtit puterea Euharistiei dominand piata.




Cu blandul Isus sa va binecuvanteze Fecioara de Sus!

24 februarie 2011

Un mic secret...

 
Un barbat si o femeie erau casatoriti de peste 60 de ani. 
Ei impartaseau totul si discutau despre orice. 
Nu aveau secrete unul fata de celalalt, cu exceptia unei cutii de pantofi pe care femeia o tinea pe dulapul ei de haine, si , despre care l-a atentionat pe sotul ei sa nu o deschida sau sa intrebe de ea vreodata.
In toti acei ani, ...el nici nu s-a gindit la cutie, dar intr-o zi, batrinica se imbolnavi foarte tare si doctorii ziceau ca nu prea mai are sanse sa se insanatoseasca.
Incercind sa puna toate lucrurile in ordine, batrinelul a luat cutia de pantofi de pe dulap si a pus-o linga patul sotiei sale. 
Era si ea de acord ca era timpul sa afle si sotul ei ce era in acea cutie.Cind a deschis-o, in cutie erau doua papusi crosetate si o gramada de bani: in total vreo 25.000 de dolari.
El a intrebat-o despre continutul acestei cutii.
'Cind ne-am casatorit, spunea ea, bunica mea mi-a spus ca secretul unei casatorii este sa nu te certi niciodata.
Spunea ca intotdeauna cind ma suparam pe tine , sa tac din gura si sa crosetez o papusica ........ Batrinelul era atit de impresionat, incit abia isi putea stapini
lacrimile..Doar doua papusi erau in cutie ! 
Ea fusese suparata numai de doua ori in toti acesti ani in care au trait impreuna. Nu mai putea de fericit! 'Iubito, spuse el, inteleg existenta papusilor, dar toti acesti bani ?
'Oh, zise ea, acestia sunt banii pe care i-am obtinut din vinzarea papusilor...
RUGACIUNE :
Doamne, ma rog sa-mi dai intelepciune sa-mi inteleg sotul; iubire ca sa pot sa-l iert si rabdare pentru toanele lui.
Amin !
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri care vor face ca Pacea, Iubirea, Indurarea si Bucuria Sa sa fie asternut , continut si mangaiere inimilor voastre.

Ma incanta ultima silaba a acestui preludiu murmurat ...

 “Este de ajuns ca ultima silabă a acestui preludiu murmurat abia să atingă în mine râul conştientului, pentru ca el să genereze o avalanşă inversă. Nu spun că cerul se deschide;el nu se deschide, se avântă, se ridică brusc, fulguraţie silenţioasă, din această insignifiantă capelă în care se găsea în mod misterios inclus. Cum să-l des...criu cu aceste cuvinte dezertoare, care refuză să mă servească şi ameninţă să-mi intercepteze gândurile, ca să le depună în magazinul de himere? Pictorul care ar întrezări culori necunoscute cu ce le-ar picta? Este un cristal indestructibil, de o transparenţă infinită, de o luminozitate aproape insuportabilă (un grad în plus m-ar fi aneantizat) şi mai ales albastră, o lume, o altă lume, de o strălucire şi o densitate care, prin comparaţie, o fac pe a noastră să apară aşa cum este: a umbrelor fugare şi a viselor neterminate. Este realitatea, realitatea adevărată, o văd de pe ţărmul obscur unde sunt încă ancorat. Există o ordine în univers şi, în vârful ei, dincolo de vălul de ceaţă strălucitoare, evidenţa lui Dumnezeu, evidenţa făcută prezenţă şi evidenţa făcută persoană chiar a celui pe care eu îl negasem cu numai un minut înainte, pe care creştinii îl numesc tatăl nostru şi despre care aflu acum că este blând, de o blândeţe fără seamăn, ceea ce nu înseamnă calitatea pasivă pe care o desemnăm adeseori prin acest cuvânt, ci o blândeţe activă, copleşitoare, surclasând orice violenţă, capabilă să facă să cedeze piatra cea mai dură şi, mai dură chiar decât piatra, inima omenească.” (Andre Frossard)


"Harfa Preacuratei"

 de Ioan Andrei(PS.Ioan Ploscaru)

Tu-ai facut Stapana,din inima mea o harfa
sa-ti cante puterea
si-ai pus in surdina ecoul din ea
sa nu-ti profaneze tacerea.

Stau mutele buze ca jertfa de miei
doar lacrima-iti canta robia,
si singure muze pe coardele ei:
Iubirea, Durerea, Pustia.

Iubirea vapaie iti canta cuvant,
iubirea virtutea eterna,
si fierul se-nmoaie de focul ei sfant
in roua de pace interna.

Iubirea-viata o flacara-n zel,
n-au marile ape s-o stinga,
nici ziduri de ghiata nici porti de otel
nici moartea nu poate s-o-nvinga!

Iubirea martira sub gratii si chei
iti mladie strune din bare,
si canta din lira pe coardele ei
viata-ntr-un imn de-adorare!


Durerea pe cruce-ntre cuie si spini

potir iti da inima-nfranta,
in suflet aduce lumina si crini
si-n lanturi te binecuvanta!

Durerea ce-adapa cu fiere si otet
e-o raza de sange spre Tine,
cu spinii ei sapa in suflet incet
Efigia Fetei divine !

Durerea ce arde ca fierul topit
prin jertfa-nmieste iubirea
adora din coarde pe Cel Rastignit
si-ti lauda Neprihanirea.

Pustiul ce tace sub boltile reci
isi bantuie-n valuri neantul,
din suflet iti face podoaba de veci

cum taie-un artist diamantul.

Pustia-n robie se mistue mut
si sta-n rastignire uitata,
ca Domnul sa-i fie nespusul avut
prin Inima Imaculata!

Pustia ce plange prin viduri-abis,
pe buze mi-a pus poezia,
cu slove de sange pe suflet mi-a scris
suavul tau nume : MARIA !...

Cum candela-aprinsa se mistuie-n dar,
cum canta desertul cand tace,
si harfa mea-atinsa iti schimba pe-altar
durerea-n iubire si pace."

Maria, splendoare a frumusetii , si , frumusete a splendorii : Te Iubesc !


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu binecuvantarea Sfintei Treimi si a Sfintei Fecioare!

22 februarie 2011

22 Februarie 1931...Isuse ,ma incred in Tine !



Acum  exact 80 de ani se intamplau urmatoarele:


1931 ,22 februarie

Intr-o seara , pe cand ma aflam in chilia mea, L-am vazut pe Isus imbracat intr-o tunica alba, cu o mana ridicata pentru a binecuvanta, iar cu cealalta atingandu-si vesmantul in dreptul pieptului.
Din tunica intredeschisa la piept ieseau doua mari raze, una rosie si una pala.
In tacere, il fixam cu privirea pe Domnul, iar sufletul meu era cuprins de teama , dar si de o mare bucurie.

Dupa un moment , Isus mi-a spus:

Picteaza o icoana potrivit imaginii pe care-o vezi, cu inscriptia: 

Isuse, ma incred in Tine.

Doresc ca aceasta icoana sa fie cinstita mai intai in capela voastra , apoi in lumea intreaga.
Promit ca sufletul care va cinsti aceasta icoana nu se va pierde.Ii promit, de asemenea , victoria asupra dusmanilor sai inca de aici , de pe pamant, 
si mai ales in ceasul mortii.
Il voi apara Eu Insumi ca pe propria mea slava.

Cand i-am vorbit despre asta confesorului , el mi-a raspuns:
"Acest lucru priveste doar sufletul dumneavoastra."

Si mi-a spus:

"Pictati icoana lui Dumnezeu in sufletul dumneavoastra."

Cand am iesit din confesional, am auzit din nou aceste cuvinte:

Icoana Mea este in sufletul tau.Eu doresc sa existe si o sarbatoare a Milostivirii.
Vreau ca aceasta icoana,pe care o vei picta cu o pensula, sa fie binecuvantata semn in prima duminica de dupa Pasti, iar aceasta trebuie
sa fie Sarbatoarea Milostivirii.
Doresc ca preotii sa proclame marea Mea Milostivire fata de sufletele pacatoase, pentru ca niciunui pacatos sa nu-i  fie teama sa se apropie de Mine.
Flacarile Milostivirii Ma  devoreaza; vreau sa le revars asupra asupra sufletelor oamenilor.

Apoi, Isus  mi s-a plans, spunandu-mi:

Neincrederea sufletelor imi sfasie inima.Neincrederea unui suflet ales imi face inca si mai rau; in ciuda iubirii Mele fara margini, ele nu au incredere in Mine; nici chiar moartea Mea nu le este de ajuns.
Vai de sufletul care abuzeaza!

Cand i-am spus maicii superioare ce cerea Dumnezeu de la mine, ea mi-a raspuns ca Isus ar trebui sa se manifeste mai clar printr-un semn.
Cand I-am cerut Domnului Isus un semn ca dovada ca - Tu esti cu adevarat Domnul si Dumnezeul meu si ca de la Tine vine aceasta cerere, am auzit o voce interioara:

Il voi da superioarelor prin harurile pe care le voi acorda prin intermediul  acestei icoane.


Sfatul unuia dintre confesori:

"Sora , Dumnezeu va pregateste multe haruri speciale , dar straduiti-va ca viata dumneavoastra sa fie curata ca lacrima in fata Domnului, fara sa dati atentie la ce s-ar crede despre dumneavoastra.
Sa va fie de ajuns Dumnezeu, numai El."

Spre sfarsitul noviciatului,confesorul meu mi-a spus aceste cuvinte:

"Sa treceti prin viata facand binele, pentru ca eu sa pot inscrie in cartea vietii dumneavoastra: si-a petrecut viata facand binele.Fie ca Dumnezeu sa faca asta in dumneavoastra."

Altatadata confesorul mi-a spus:

"Purtati-va fata de Dumnezeu precum vaduva din Evanghelie care , desi nu pusese in visterie decat un banut , in fata Domnului acesta valora mai mult decat ofrandele de pret ale celorlalti."

Altadata,am primit acest sfat:

"Straduiti-va ca toti cei care se apropie de dumneavoastra sa plece fericiti;Raspanditi in jurul dumneavoastra parfumul fericirii; caci  de la Dumnezeu ati primit mult, deci daruiti mult celorlalti.
Toti sa plece de la dumneavoastra fericiti, chiar si numai daca v-ar fi atins poala vesmantului".

Pastrati in minte cuvintele pe care vi le-am spus acum.

Altadata , mi-a spus aceste cuvinte:

"Permiteti-i lui Dumnezeu sa impinga barca vietii interioare."

Cateva cuvinte dintr-o convorbire avuta cu maica maestra spre sfarsitul  noviciatului:

"Simplitatea si umilinta sa  fie trasaturile caracteristice ale sufletului dumitale.Sa mergi prin viata ca un copil, mereu increzatoare, plina intotdeauna de simplitate si umilinta, multumita de toate, mereu fericita; acolo unde celelalte suflete se sperie , dumneata sa treci linistita datorita simplitatii si umilintei.
Tine minte pentru toata viata dumitale, sora, ca asa cum apele coboara din munti spre vai , la fel si harurile lui Dumnezeu coboara numai asupra sufletelor umile."



O, Dumnezeul meu, inteleg bine ca astepti de la mine aceasta copilarie spirituala, caci mi-o ceri incontinuu prin vocea celor care Iti tin locul.
Suferintele si dificultatile de la inceputul vietii mele religioase ma speriau si ma descurajau, de aceea  ma rugam fara incetare lui Isus sa ma intareasca  si sa-mi dea forta Sfantului Sau Duh, pentru a implini intru totul vointa Sa sfanta, pentru ca imi cunosteam inca de la inceput,si imi cunosc slabiciunea.
Stiu bine ce sunt prin mine insami, caci Isus a dezvaluit ochilor sufletului meu intregul abis al mizeriei mele si , din aceasta cauza, inteleg foarte bine ca tot ce este bun in sufletul meu este numai sfantul Sau har.
Aceasta constientizare a mizeriei mele ma face sa cunosc, in egala masura , abisul milostivirii Tale.
In viata mea interioara, privesc cu un ochi spre abisul mizeriei si josniciei mele, iar cu celalalt  spre abisul milostivirii Tale, o Dumnezeule.

O, Isuse al meu, tu esti viata vietii mele, Tu stii bine ca nu doresc nimic altceva decat slava numelui tau, si ca sufletele sa cunoasca bunatatea Ta.
De ce se tin sufletele departe de Tine, Isuse , nu pot sa inteleg.
Oh , daca as putea sa-mi tai inima in  bucatele marunte si sa-ti ofer , o, Isuse, fiecare particica drept o inima intreaga, pentru a ispasi, macar in mica parte, pentru inimile care nu Te iubesc!
Eu Te iubesc, Isuse, cu fiecare picatura a sangelui meu si le-as varsa bucuroasa pentru Tine, pentru a-ti dovedi iubirea mea sincera.
O, Dumnezeule, cu cat Te cunosc mai mult, cu atat mai putin Te pot intelege, dar acesta incapacitate de a Te intelege ma face sa-mi dau seama cat esti de mare , o , Dumnezeule.
Si aceasta imposibilitate de a Te intelege aprinde o noua flacara in inima mea pentru Tine, Doamne.
Din clipa  in care mi-ai permis sa-mi atintesc privirea  sufletului asupra Ta, Isuse, ma odihnesc si nu doresc nimic altceva.
Mi-am aflat menirea in momentul in care sufletul meu s-a cufundat in Tine, unica mea iubire.
Totul este nimic in comparatie cu Tine.
Suferintele, greutatile, umilintele, nereusitele, banuielile ce apar sunt aschii care aprind iubirea mea pentru Tine , Isuse.
Dorintele mele sunt nebunesti si de neurmat.
Vreau sa-ti ascund suferinta mea.Doresc sa nu fiu rasplatita niciodata pentru eforturile si faptele mele bune.
O , Isuse, Tu singur esti rasplata mea, Tu imi esti de ajuns, Comoara inimii mele.Doresc asa particip la suferintele aproapelui meu si sa tin ingropate in inima suferintele mele, pentru a le ascunde nu numai de ceilalti, ci si de Tine, Isuse.
Suferinta este un mare har.
Prin suferinta , sufletul devine asemanator cu Mantuitorul; in suferinta, iubirea se cristalizeaza.
Cu cat este mai mare suferinta , cu atat mai pura devine iubirea.



O, viata cenusie si monotona, cate comori se ascund in tine.Nici o ora nu se aseamana cu alta, caci cenusiul  si monotonia dispar atunci cand privesc totul cu ochii credintei.
Harul care mi se da in ceasul acesta nu se va repeta in altul.Imi va fi dat in ceasul urmator, dar nu va fi acelasi har.Timpul trece si nu se intoarce niciodata.
Ceea ce contine in el nu se va schimba niciodata, este sigilat cu pecete pe veci.

O , Sfanta Treime Nedespartita, Dumnezeule unic, fii binecuvantat pentru acest imens dar si pentru acest testament al milostivirii.
Isuse al meu, ca ispasire pentru blasfemiatori, voi pastra tacerea atunci cand voi fi mustrata pe nedrept, ca astfel sa repar macar putin.
Iti cant  un imn necontenit in sufletul meu, si nimeni nu va banui si nici nu va intelege asta.
Cantecul sufletului meu nu este cunoscut decat de Tine , o , Creatorul si Domnul meu.

sursa : "Micul Jurnal.Milostivirea lui Dumnezeu in sufletul meu." de Sfanta Faustina Kovalska


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri care vor face ca Iubirea , Pacea si Indurarea Sa sa fie asternut , continut si mangaiere inimilor voastre!

20 februarie 2011

Ramai cu mine, Doamne ...

  Isaia 38

1. In vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amot, a venit la el si i-a zis: "Asa vorbeste Domnul: "Pune-ti in randuiala casa, caci vei muri, si nu vei mai trai."

2. Ezechia s-a intors cu fata la perete si a facut Domnului urmatoarea rugaciune:

3. "Doamne, adu-Ti aminte ca am umblat inaintea Ta cu credinciosie si inima curata si am facut ce este bine inaintea Ta!" Si Ezechia a varsat multe lacrimi.

4. Atunci cuvantul Domnului a vorbit lui Isaia astfel:

5. "Du-te si spune lui Ezechia: "Asa vorbeste Domnul Dumnezeul tatalui tau David: "Am auzit rugaciunea ta si am vazut lacrimile tale. Iata ca voi mai adauga inca cincisprezece ani la zilele vietii tale.

6. Te voi izbavi, pe tine si cetatea aceasta, din mana imparatului Asiriei; voi ocroti cetatea aceasta."

7. Si iata semnul din partea Domnului, dupa care vei cunoaste ca Domnul va implini cuvantul pe care l-a rostit:

8. voi intoarce inapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a coborat soarele pe cadranul lui Ahaz." Si soarele s-a dat inapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se coborase.

9. Cantarea lui Ezechia, imparatul lui Iuda, cu prilejul bolii si insanatosirii lui:

10. "Ziceam: "In cei mai buni ani ai vietii mele trebuie sa ma duc la portile Locuintei mortilor! Sunt pedepsit cu pierderea celorlalti ani ai mei care-mi mai raman!"

11. Ziceam: "Nu voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, in pamantul celor vii; nu voi mai vedea pe niciun om in Locuinta mortilor!

12. Locuinta mea este luata si mutata de la mine, ca o coliba de pastori. Imi simt firul vietii taiat ca de un tesator care m-ar rupe din tesatura lui. Pana deseara imi vei pune capat!

13. Am strigat pana dimineata; ca un leu, imi zdrobise toate oasele! Pana deseara imi vei pune capat!

14. Ciripeam ca o randunica, croncaneam ca un cocor si gemeam ca o porumbita. Ochii-mi priveau topiti spre cer: "Doamne, sunt in necaz, ajuta-ma!"

15. Ce sa mai spun? El mi-a raspuns si m-a ascultat. Acum voi umbla smerit pana la capatul anilor mei, dupa ce am fost intristat astfel.

16. Doamne, prin indurarea Ta se bucura omul de viata, prin ea mai am si eu suflare, caci Tu ma faci sanatos si imi dai iarasi viata.

17. Iata, chiar suferintele mele erau spre mantuirea mea; Tu ai gasit placere sa-mi scoti sufletul din groapa putrezirii. Caci ai aruncat inapoia Ta toate pacatele mele! 

1 Timotei 1

1. Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin porunca lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru, si a Domnului Isus Hristos, nadejdea noastra,

2. catre Timotei, adevaratul meu copil in credinta: har, indurare si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Hristos Isus, Domnul nostru!

3. Dupa cum te-am rugat, la plecarea mea in Macedonia, sa ramai in Efes, ca sa poruncesti unora sa nu invete pe altii alta invatatura
4. si sa nu se tina de basme si de insirari de neamuri fara sfarsit, care dau
nastere mai mult la certuri de vorbe decat fac sa inainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinta, asa fac si acum.

5. Tinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun si dintr-o credinta neprefacuta.

6. Unii, fiindca s-au departat de aceste lucruri, au ratacit si s-au apucat de flecarii.

7. Ei vor sa fie invatatori ai Legii, si nu stiu nici macar ce spun, nici ce urmaresc.

8. Noi stim ca Legea este buna daca cineva o intrebuinteaza bine,

9. caci stim ca Legea nu este facuta pentru cel neprihanit, ci pentru cei faradelege si nesupusi, pentru cei nelegiuiti si pacatosi, pentru cei fara evlavie, necurati, pentru ucigatorii de tata si ucigatorii de mama, pentru ucigatorii de oameni,

10. pentru curvari, pentru sodomiti, pentru vanzatorii de oameni, pentru cei mincinosi, pentru cei ce jura stramb si pentru orice este impotriva invataturii sanatoase: -

11. potrivit cu Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu, care mi-a fost incredintata mie.

12. Multumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a intarit, ca m-a socotit vrednic de incredere si m-a pus in slujba Lui,

13. macar ca mai inainte eram un hulitor, un prigonitor si batjocoritor. Dar am capatat indurare, pentru ca lucram din nestiinta, in necredinta!

14. Si harul Domnului nostru s-a inmultit peste masura de mult impreuna cu credinta si cu dragostea care este in Hristos Isus.

15. O, adevarat si cu totul vrednic de primit este cuvantul care zice: "Hristos Isus a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi", dintre care cel dintai sunt eu.

16. Dar am capatat indurare, pentru ca Isus Hristos sa-Si arate in mine, cel dintai, toata indelunga Lui rabdare, ca o pilda celor ce ar crede in El, in urma, ca sa capete viata vesnica.

17. A Imparatului vesniciilor, a nemuritorului, nevazutului si singurului Dumnezeu, sa fie cinstea si slava in vecii vecilor! Amin.

18. Porunca pe care ti-o dau, fiule Timotei, dupa prorociile facute mai inainte despre tine, este ca, prin ele, sa te lupti lupta cea buna

19. si sa pastrezi credinta si un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, si au cazut din credinta. 

1 Ioan 1

1. Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipait cu mainile noastre, cu privire la Cuvantul vietii -

2. pentru ca viata a fost aratata, si noi am vazut-o si marturisim despre ea si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal si care ne-a fost aratata -

3. deci ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa aveti partasie cu noi. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos.

4. Si va scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastra sa fie deplina.

5. Vestea, pe care am auzit-o de la El si pe care v-o propovaduim, este ca Dumnezeu e lumina, si in El nu este intuneric.

6. Daca zicem ca avem partasie cu El, si umblam in intuneric, mintim si nu traim adevarul.

7. Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curata de orice pacat.

8. Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi.

9. Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curete de orice nelegiuire.

10. Daca zicem ca n-am pacatuit, Il facem mincinos, si Cuvantul Lui nu este in noi. 






Dumnezeu sa  binecuvanteze cu acele haruri care vor face ca PACEA, IUBIREA si BUCURIA sa fie continut, asternut si mangaiere a inimilor voastre!

19 februarie 2011

Frauda conjugala !!! ONANIA !!!


Minusculi licurici sub bolta instelata avem putinta sa devenim uriase candelabre in Templul Dumnezeului maririi.
Nimic mai vatamator la dresa Domnului ca refuzul de a lua foc.
Refuzul mamei la copii este refuzul sufletului la iubire.

Candelabrul miraculos cu atatea brate, mama, 
se aprinde cu fiecare maternitate.

Candelabrul fara lumina, stalp inmarmurit de intuneric 
cu multe brate- candela plina cu ulei,
- femeia care refuza copilul, refuza lumina si se complace in bezna.

Candelabrul care refuza sa se aprinda este orice mama care refuza copii.

In tehnica de aparare si ofensiva , refuzul de a se aprinde, de a accepta sa prinda samanta vietii este primul gest criminal.
Este un pacat de omisiune ca si toate pacatele acestea , nu se simte, 
nu apasa greu asupra constiintei:

"N-am facut nimic, n-am ucis".

Nu vezi nimic, nu pipai nimic si te amagesti in acest fel 
ca nu savarsesti o crima sau un pacat.
Ispita prinde lesne in constiintele neguroase, ratacite 
intr-o lume contrara copilului.
Dar acest pacat poarta un nume de oroare, de mii de ani, 
si e stigmatizat in prima parte a Sfintei Scripturi (Facerea 38, 8-10).

Onan este un personaj funebru.

Isi risipea pe pamant "puterea de viata" nu cumva sa se nasca prunci.

"Ci fapta pe care o facea el , a fost urata in ochii Domnului 
si Domnul l-a ucis pe el!"

Natura faradelegii este indicata fara echivoc: 
in actul conjugal evita ceea ce ar fi putut aduce conceperea.

Ne amintim parabola evanghelica a talantilor.
Slugilor li s-au dat : 5 talanti, altuia 2, si altuia 1fiecaruia dupa puterea lui.


Isus nu a mai gasit loc , nu a voit sa inteleaga ca ar  mai putea sa fie loc in parabola inca pentru o sluga pe langa acelea
care au primit un tot mai scaritat dar.

Aceasta sluga care lipseste din para
bola , exista: este sluga care tagaduieste talantul, nu vrea sa-l primeasca, nu-l accepta: sluga aceea care-si trage palmele in laturi nu cumva sa prinda darul, caci nu vrea raspunderea talantului.
Iar darul cade si trece prin viata servitorului si o acuza si-l paraste neincetat inaintea Imparatului.
Ce nu-i in parabola este in viata, si ea-i mai mult decat o simpla , plina de invataminte parabola.

Refuzul de-a primi samanta vietii face din fiecare sotie un servitor care refuza talantul.Cum putea Isus sa cuprinda in parabola sa un astfel de servitor, fara ca sa fi chemat la judecata indignarea Heruvimilor si revolta tuturor elementelor naturii?
Stelele au fost chemate si au venit: "Iata-ne!"
Dumnezeu vrea sa prinda in chenar de carne in aula regala a sanului femeii propria Sa icoana, mai stralucita decat toti sorii firmamentului,
iar femeia raspunde:
"Refuz , Doamne,nu-mi trebuie aceasta sarcina, nu vreau sa fiu binecuvantata".



Onan, asemenea lui Iuda,cu sarutul targovet umple cu umbra lui urata 
miile de ani si se opreste langa atatea foisoare conjugale, intra in iatacul crestin adumbrit de Agonia Domnului Hristos.
Ceea ce nu cuprinde parabola cuvantul de amenintare:
"Vai celui ce zice Parintelui:
" De ce ai adus copil pe lume? " si catre femeie : "De ce ai ajuns mama??" (Isaia 45-10).
Sunt daruri pe care nici o sotie nu poate sa le refuze:
harul sfintitor in lumea supranaturala si pruncii in lumea naturala.
Vai celui ce zice:
"De ce ai primit darul? si vai celui care refuza darul, caci este "uracioasa fapta inaintea Domnului".
La Judecata se va incrimina acest refuz :
"Duceti-va de la m,ine blestematilor in focul de vezi ...caci strain am fost si nu m-ati primit , gol si nu m-ati imbracat"...
Si cu aceste cuvinte dezvaluie faradelegea multora.
Oare nu este cu mult mai mare faradelegea aceleia care refuza sa primeasca  in casa pe cel ce ramane strain de viata pamanteasca daca mama refuza sa nasca, caci e scris:
"Cel ce primeste un pruns in numele meu, pe mine ma primeste!"

Oare nu orice copilas ascuns in san  este un Emanuel-Dumnezeu cu noi?...
"Gol si nu m-ati imbracat!"propozitie ce cade 
ca un ciocan pe constiinta apasata.
"Gol am fost", adica : copilul este in gandul meu, 
zice Domnul, in intentiamea, gol , fara trup, fara fiinta pamanteasca,
gol si nu l-ati imbracat in carne si sange, gol de omenime, a ramas doar un gand al lui Dumnezeu prin refuzul mamei de -a imbraca acest gand in trup omenesc, prin lucrarea functiei ei materne.
Strain si gol arata copilul in gandul Creatorului, daca mama nu-l prinde si nu-l imbraca in sangele sau dupa dorinta lui Dumnezeu.
Refuzi sa imbraci gandul , icoana si dorinta divina in trup omenesc si-n faptura aevea venita intre noi.
Refuzi samanta barbateasca , refuzi copilul.Aceasta "uraciune" 
a savarsit-o Onan si Domnul l-a ucis.



Profesorul Alfredo Cucco numeste acest
act de refuz al sotilor de casatorie:
"contrabando de la natura", mai este numit si  " frauda conjugala"
pentru ca defraudeaza intentia Creatorului si a naturii cand 
a creat organele materne si functia lor, 
cautand sa ramana cautand sa ramana numai 
cu beneficiul naturii al lui Dumnezeu si al omenirii rezervandu-si , 
printr-o fapta criminala , plata anticipata pe opera de arta de la crearea careia s-au tras neimplinind 
contractul firii, care a dat rost precis actului conjugal , nici contractul matrimonial care nu ingaduie sa se bucure de trup decat in legatura cu nastere de prunci.
Ce ar fi pe pamant daca toate elementele menite sa se intalneasca dupa planul Creatorului ar refuza, ce ar fi in univers?




Ce s-ar alege de noi daca elementele din compozitia  apei si a aerului s-ar incapatana in singuratate sau ar refuza intalnirea spre a fi fecunde? Daca niciodata H2 nu ar intalni O1, ci numai H1O1, nu am bea in veci apa de baut.Daca oxigenul ar refuza sa  intalneasca plamanul , am pieri.Un chimist si un fizician ar putea sa ne descrie cataclismul la care am ajunge.Orice minte omeneasca neintunecata de patimi si necredinta va putea sa ne spuna in ce catastrofa omeneasca  sfarsesc sufletele sotilor , viata lor si a societatii din care fac parte, cand voit refuza sa duca la intalnire cele doua elemente generatoare de viata omeneasca.
E vorba sa se creeze ceva nou aici, o lume noua,
un univers in miniatura, pentru care universul cosmic
este doar o gradina de locuit si un prilej de rugaciune.
E vorba de intalnirea femeii si a barbatului
in puterea creatoare a lui Dumnezeu.
Este o intalnire al carei ecou rasuna in vesnicie.
Nimic nu se poate compara cu aceasta intalnire intima 
a celor doua sarcini microscopice de viata omeneasca.
Conceperea unui copil nu este un fenomen limitat, nu se inscrie numai in timp si in spatiu.Este un eveniment original, care purcede dintr-un act creativ si se intipareste in vesnicie.
Sa dejoci firea care geme dupa aceasta clipa , sa iei in ras planul Creatorului pe care-l rupi in doua ca sa alegi ceea ce-i in profitul simturilor corupte si-a inimii putrezite in egoism asasin,inseamna sa comiti un pacat care scarbeste rabdarea lui Dumnezeu Insasi.


Frauda conjugala este sa mentii in familie neintrerupt groaza de copil, sa te plangi de greul sarcinii, de durerile facerii,de incomoditatea copiilor, de larma guritelor sprintene si pretentioase,
de carpe mereu la spalat si la uscat,silind astfel sotul la fapta 
condamnata de Dumnezeu Creatorul.



Frauda conjugala este intreruperea actului 
consumarii casatoriei inainte de implinirea lui fireasca , cu intentia de a face cu neputinta conceperea.
Frauda conjugala este izolarea artificiala , prin obiecte a organelor materne sau paterne ca sa se evite intalnirea substantelor datatoare de viata noua.
Frauda conjugala este, daca inainte sau dupa actul conjugal se folosesc antiseptice menite sa nimiceasca vitalitatea "samantei de viata".
Cauti placerea , te lacomesti la spasmul trupului, dai frau liber instinctului, dar refuzi si opacesti ceea ce-l justifica.
Orice pacat de onanie conjugala este un pact cu desfraul si o acceptare a idolului placerii pacatoase deasupra oricarei oranduiri divine.
Supremul egoism al carnii, actul de sabotare a lucrarilor imanse ale naturii, onania,inseamna sa faci o zi de prohod anticipat din cea mai frumoasa zi a creatiei, cand un suflet nemuritor ar trebui sa se iveasca pe pamant:
un fiu al regelui creatiunii.

Orice femeie -sotie care accepta si practica frauda conjugala este mai prejos decat o fecioara care accepta sa fie deflorata,
deoarece onania este un pacat impotriva naturii, 
adica a rosturilor firesti a organelor si repectivelor functii 
pe care le dejoaca "contrabandistul".
Pe drept cuvant spunea o sotie :
"Simt ca ma vand propriului meu sot si ma cuprind fiorii care-mi paralizeaza orice bucurie si placere".
Talharul si furul propriilor bunuri, ar zice Sfantul Ioan Gura de Aur.
Ce este in relitate o astfel de casatorie daca nu o forma legala a prostitutiei, o asociatie a doua pofte trupesti inhamate ca sa se desfete sub onorabile aparente, intr-un fel de desfrau regulat si ingaduit de lume?"
Iubirea care trebuie sa fie  temelia familiei si a casatoriei, 
a fost coborata la treapta de patima si , 
din actul care putea sa fie atat de pur
avand in ochi un suras dulce de copil, 
- drept ce o Sfanta Elisabeta de Turingia pasea vesela , 
ca o regina a unei lumi deja zamislite , inspre patul nuptial , - 
au savarsit cea mai rusinoasa capitulare si cea mai josnica degradare.
Este spovedania ca instinctul a biruit virtutea 
si e mai tare  decat legaturile inimii si realitatile credintei.
Iar familia nu mai are mireasma de  patriarhala multumire sub binecuvantari divine, 
ci a devenit tot mai mult o forma de prostitutie ,
un abator omenesc.

Cum va putea sa stea credinta langa egoismul carnii?
Va putea oare sa se inchine Creatorului femeia care refuza procreatia
si ocazia insasi a unui act creator?
Cum va putea sa-l iubeasca pe Dumnezeu  ca Tata,
cand refuza sa devina mama?
Cum va crede in Iubire, cand isi petrece zilele si noptile in excitari trupesti?
Cum va sfinti viata conjugala cand petrec intr-o
neintrerupta profanare a harului casatoriei?
Credinta se ineaca in egoismul trupului,
cum se cufunda toate valorile de mare pret ale spiritului.

Omul a devenit negutatorul de carne vie a propriei sotii, iar sotia ,
de dupa paravanul casatoriei sfinte,
un trup ce se vinde in patul familial ca pe un obiect de taraba.
Sfantul Augustin are cuvinte scrise foarte aspre la adresa 
acestei tovarasii a egoismului carnal.
El numeste acest pacat "frauda reciproca", 
iar pe complici refuza sa-i numeasca soti, deoarece casatoria insasi 
nu mai pastreaza nimic din adevarata ei menire, ci , mai degraba,sotii tainuiesc sub nume de cinste o  nerusinare ce nu cuteaza sa se arate la lumina.
Doar cruzimea esterna destainuie ascunsa desfranare ,
caci urasc pe copii si daca cumva au vreunul , 
il trateaza cu neparinteasca vitregie .
"Pana acolo ajunge aceasta cruzime destrabalata sau 
destrabalare cruda, incat cauta doctorii pentru sterilitate, 
si daca nu reusesc, cauta sa ucida fatul fiind inca in pantece,

dorind sa-si vada pruncul mort inainte de a-l vedea viu...

Daca ambii sunt asa, atunci nu sunt soti.
Si daca de la inceput au fost asa, nu s-au legat
prin casatorie ci mai degraba, prin pangarire.
Iar daca nu amandoi sunt asa, indraznesc sa spun: 
sau sotia este oarecum prostituata sotului, sau el adulterul sotiei".

Nu mai stii ce deosebire este intre o sotie adevarata, 
o concubina si o prostituata.

Fiecare, in cazul dat, se regasesc intr-o definitie comuna:
o fiinta rezervata unor manifestari zoologice,
simpla fabrica de placere trupeasca, 
unealta vremelnica a unor desfatari si mai vremelnice, 
potrivnice oranduirii firii.



In jurul tau

In jurul tau viata canta belsugul nestingherit .
Ciripesc pasarelele, canta micutii randunelei si mii de insecte 
se desfata in molatice raze solare  de parca iti zic:
Unde sunt puisorii tai, mama a oamenilor?
Langa leaganul tau azvarlit in sura, albinele si-au lucrat fagurele si o puzderie de puisori sunt ascunsi si hraniti in alveole.

Unde sunt odraslele tale, murmura zumzetul lor?

Cuiburile lor sunt pline si cuibul tau e gol, sau poate este gol 
de sufletele pe care le asteapta Dumnezeu.
Iesi pe pajiste in gradina, in iarba cea inspicata ca o frunza diademata
si fiecare floare iti va arunca in fata : 
de ce ti-e leaganul gol? 
De ce nu se odihneste viata in bratele tale?
In fundul dumbravii este o tufa.
Pe ea se tanguie ciripind o pasarica.
Cuibul ii este fara puisori.
Un sarpe s-a strecurat pana acolo si i-a inghitit.
Si pasarica boceste amar, de te cuprinde mila.
Ce fericita ar fi ea sa aiba lacrimi, si mult mai fericita daca nu
ar fi silita sa astepte pana la primavara viitoare ca sa-si umple 
din nou cuibul de puisori.
Ea plange in ciripit ca nu poate da viata ca tine,
in orice luna, in orice anotimp, pentru ca altfel este scrisa viata ei.
Se tanguie  amar , un cantec fara lacrimi , pacarica fara puisori.
Iara tu, mama strajuiesti leaganul gol.
Ce sarpe a trecut pe acolo de ti-a furat copilul?
Cine ti l-a ucis, poate , mai inainte de a ajunge in leagan? 
Tu nu plangi, tu nu canti cu lacrimi, lacrimile ti-ar fi cantul durerii, 
dar cine ti-a furat puisorul din leaganul sanului cald si curat?
Tu, tu nu plangi?
Sarpele! Sarpele! Scarboasa creatura cu solzii de frig si ochii de pacat!
Spune , femeie cu sanul fara rod, ce sarpe ti-a furat 
in leagan micile franturi de paradis cu tiparul 
unui suras de serafim in jurul icoanei lui Dumnezeu?
Cine ti-a furat pruncii, ce sarpe?
Poate tu esti sarpele propriului tau cuib, al propriului tau leagan, tu ti l-ai prapadit cum si-a prapadit Saturn pruncii sai.

Si plansul pasarelei te dojeneste, te infrunta.

Viata tremure nerabdatoare  sa rasara si din tine,
iar tu o ineci in sanul tau, cu aceleasi maini albe si fine 
pe care ti le-a dat Domnul ca sa mangai o frunte transparenta de copil, 
sa oranduiesti buclele de aur sau
suvitele ca abanosul, 
cazute pe fruntea lui.
Iara acum, in inima, ingropi vietile atator prunci ,
sicriile copiilor tai in inima ta se lucreaza.
Inima ta, inima ta , inima adanca s-a facut 
dulgherul sicrielor fiilor neamului si a nadejdilor lui Dumnezeu.



In jurul tau toate te invata care este rostul iubirii tale:
"cresteti si va inmultiti" si imnul implinirii se ridica spre cupola cerului.

Numai tu zici, incremenita in egoismul tau:

"Nu va rasari din mine viata in veci!"

Si astfel s-a facut fiinta ta de carne o cariola funebra 
care-si poarta copii spre noaptea mormantului,
mai inainte de a le fi dat viata si de-a se fi bucurat de surasul ochilor  curati veniti din lumi de nevinovatie,
si casnicia devenit-a o intreprindere de pompe funebre
pentru membri familiei.

sursa: cartea "Mama" scrisa de P.S.S..Ioan Suciu.


Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri care nu va vor lasa sa ucideti sau sa refuzati o speranta a lui Dumnezeu!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...