Te caut din toata inima...

30 decembrie 2012

Incredibila Iubire si Anul Nou



Acum este vremea dintre doua nopti,
a noptii de Craciun si a noptii de Anul nou.
De Craciun, incepe patrunderea linistita a iubirii in lumea noastra intunecata, incalzirea unei planete reci, cresterea unei mici oaze in desert .In noaptea de Anul Nou, ne vom coplesi iarasi reciproc cu urari.

Dar daca urarile noastre nu izvorasc din spiritul Craciunului si nu sunt pline de iubire, atunci ele arata mai degraba a blestem, atunci anul nou merge deja din prima zi la vale.


Dumnezeu nu poate sa locuiasca acolo unde ura este acasa.
 

Dumnezeu salasluieste numai in bunatatea de la om la om, la intelegerea reciproca, in impacarea dintre oameni, in iubire.


 
Ne este dor de o lume mai buna si totusi de multe ori nu facem nimic mai mult decat sa bombanim vremurile rele, impozitele mari si pe toti oamenii posibili si imposibili.
  De aceea , moto-ul nostru pentru noul an sa fie acesta: 

Vreau sa fac lumea mai buna, incep cu mine insumi!
 

Atunci,in noaptea de Anul Nou , poti sa ciocnesti paharul pentru o lume mai buna.



Fa ca iubirea sa fie ca soarele de Craciun , suficient de puternica pentru a lumina si a incalzi intreg anul nou.



*****

Ce este timpul? 

Timpul este distanta dintre dimineata si seara,
 distanta dintre leagan si mormant.

Timpul este spatiul de a trai si a savura , este spatiul pentru rasaritul soarelui, pentru o pasare care canta dis-de - dimineata, pentru o floare care infloreste doar o zi, pentru un copil care iti zambeste, pentru o vorba buna pe care ti-o spune cineva.


Ce este timpul? 

Sa te bucuri de liniste atunci cand radioul si televizorul sunt reduse la tacere, sa simti apropierea si inima calda a lui Dumnezeu in aerul pe care-l respiri , in inima ta care bate, in mii de lucruri care ti sunt date gratis, fara ca tu sa te fi rugat pentru ele si fara sa le fi meritat.

Timp: sa savurezi clipa, acel unic ACUM , pe care il imbratisam cu bucurie si recunostinta.



Se sfarseste un an, cu viata, suferinta si moartea sa.Pastreaza binele, iarta si uita raul.Ne este daruit un an noul an ca sa aducem viata, sa alinam suferinte si sa transformam moartea prin speranta in inviere.



*****
Doresc din toata inima un an bun.
Un an bun pentru tine si pentru toti oamenii.

Da-le celorlalti mana - si celor care de multa vreme nu au mai primit o strangere de mana de la tine.
Da-le mana cu o inima plina de urari bune si cinstite.

Incepe un nou an.Fa din el un an bun.Fa-ti simtita simpatia si afectiunea acasa, la scoala , la locul de munca , peste tot acolo unde traiesti.


Tine-ti limba veninoasa in frau.
 

Fii gata sa dai deoparte dusmaniile.

Fa-i fericiti pe oameni - pe sotul tau,pe sotia ta , pe copiii tai, pe rudele tale , pe toti cei cu care convietuiesti, fa-i fericiti prin ceea ce spui si faci si prin felul in care te porti cu ei.Pentru ca tu ai nevoie de fericirea lor ca sa fii tu insuti fericit.

Nu cauta niciodata fericirea numai pentru tine singur.Ajuta la crearea unei lumi in care nu doar ne suportam, ci in care cu adevarat tinem unii la altii, o lume in care este loc pentru un zambet, pentru o floare, pentru o inima, pentru un coltisor de rai pe pamant.



Fa ca in fiecare zi sa se nasca iubire.

Atunci nu mai exista nici iarna si nici desert.

Atunci bucuria infloreste in toti pomii si stelele canta un cantec.

Atunci Dumnezeu deschide portile Paradisului si tu poti sa razi de fericire.



sursa : cartea "Craciunul  cu Phil Bosmans"



Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toata splendoarea Iubirii Sale!

Viata...adevarata viata...

 

1 Ioan 1

1. Ce era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipait cu mainile noastre, cu privire la Cuvantul vietii -

2. pentru ca viata a fost aratata, si noi am vazut-o si marturisim despre ea si va vestim viata vesnica, viata care era la Tatal si care ne-a fost aratata -

3. deci ce am vazut si am auzit, aceea va vestim si voua, ca si voi sa aveti partasie cu noi. Si partasia noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau, Isus Hristos.

4. Si va scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastra sa fie deplina.

5. Vestea, pe care am auzit-o de la El si pe care v-o propovaduim, este ca Dumnezeu e lumina, si in El nu este intuneric.

6. Daca zicem ca avem partasie cu El, si umblam in intuneric, mintim si nu traim adevarul.

7. Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curata de orice pacat.

8. Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi.

9. Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curete de orice nelegiuire.

10. Daca zicem ca n-am pacatuit, Il facem mincinos, si Cuvantul Lui nu este in noi. 


 

1 Ioan 2

1. Copilasilor, va scriu aceste lucruri ca sa nu pacatuiti. Dar, daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihanit.

2. El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre; si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregii lumi.

3. Si prin aceasta stim ca Il cunoastem, daca pazim poruncile Lui.

4. Cine zice: "Il cunosc", si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos, 
si adevarul nu este in el.

5. Dar cine pazeste Cuvantul Lui, in el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desavarsita; prin aceasta stim ca suntem in El.

6. Cine zice ca ramane in El trebuie sa traiasca si el cum a trait Isus.

7. Preaiubitilor, nu va scriu o porunca noua, ci o porunca veche pe care ati avut-o de la inceput. Porunca aceasta veche este Cuvantul pe care l-ati auzit.

8. Totusi va scriu o porunca noua, lucru care este adevarat atat cu privire la El, cat si cu privire la voi; caci intunericul se imprastie, si lumina adevarata si rasare chiar.

9. Cine zice ca este in lumina, si uraste pe fratele sau, este inca in intuneric pana acum.

10. Cine iubeste pe fratele sau ramane in lumina, si in el nu este niciun prilej de poticnire.

11. Dar cine uraste pe fratele sau este in intuneric, umbla in intuneric, si nu stie incotro merge, pentru ca intunericul i-a orbit ochii.

12. Va scriu, copilasilor, fiindca pacatele va sunt iertate pentru Numele Lui.

13. Va scriu, parintilor, fiindca ati cunoscut pe Cel ce este de la inceput. Va scriu, tinerilor, fiindca ati biruit pe cel rau. V-am scris, copilasilor, fiindca ati cunoscut pe Tatal.

14. V-am scris, parintilor, fiindca ati cunoscut pe Cel ce este de la inceput. V-am scris, tinerilor, fiindca sunteti tari, si Cuvantul lui Dumnezeu ramane in voi, si ati biruit pe cel rau.

15. Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume. Daca iubeste cineva lumea, dragostea Tatalui nu este in el.

16. Caci tot ce este in lume: pofta firii pamantesti, pofta ochilor si laudarosia vietii, nu este de la Tatal, ci din lume.

17. Si lumea si pofta ei trec; dar cine face voia lui Dumnezeu ramane in veac.

18. Copilasilor, este ceasul cel de pe urma. Si, dupa cum ati auzit ca are sa vina Antihrist, sa stiti ca acum s-au ridicat multi antihristi: prin aceasta cunoastem ca este ceasul de pe urma.

19. Ei au iesit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nostri. Caci, daca ar fi fost dintre ai nostri, ar fi ramas cu noi; ci au iesit, ca sa se arate ca nu toti sunt dintre ai nostri.

20. Dar voi ati primit ungerea din partea Celui Sfant si stiti orice lucru.

21. V-am scris nu ca n-ati cunoaste adevarul, ci pentru ca il cunoasteti si stiti ca nicio minciuna nu vine din adevar.

22. Cine este mincinosul, daca nu cel ce tagaduieste ca Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care tagaduieste pe Tatal si pe Fiul.

23. Oricine tagaduieste pe Fiul n-are pe Tatal. Oricine marturiseste pe Fiul are si pe Tatal.

24. Ce ati auzit de la inceput, aceea sa ramana in voi. Daca ramane in voi ce ati auzit de la inceput, si voi veti ramane in Fiul si in Tatal.

25. Si fagaduinta pe care ne-a facut-o El este aceasta: viata vesnica.

26. V-am scris aceste lucruri in vederea celor ce cauta sa va rataceasca.

27. Cat despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El ramane in voi si n-aveti trebuinta sa va invete cineva; ci, dupa cum ungerea Lui va invata despre toate lucrurile si este adevarata, si nu este o minciuna, ramaneti in El, dupa cum v-a invatat ea.

28. Si acum, copilasilor, ramaneti in El, pentru ca, atunci cand Se va arata El, sa avem indrazneala si, la venirea Lui, sa nu ramanem de rusine si departati de El.

29. Daca stiti ca El este neprihanit, sa stiti si ca oricine traieste in neprihanire este nascut din El. 


28 decembrie 2012

Doi prunci intr-o iesle




In 1994 , doi americani, au raspuns unei invitatii trimise de la Ministerul Educatiei din Rusia , sa predea morala si etica in scolile publice, pornind de la principii biblice.

Trebuiau sa predea in inchisori, la comercianti, la pompieri, la politie si intr-un mare orfelinat.La orfelinat erau aproape 100 de copii, baieti si fete, care fusesera abandonati si lasati in mainile statului.
 

 
Urmeaza sa iti  spun acum ,o poveste adevarata ,intamplata in acest orfelinat, si relatata chiar de catre unul dintre  cei doi profesori  americani.
 
Se apropia  sarbatoarea Craciunului , si copiii din orfelinat,
au ascultat , pentru prima oara istoria traditionala a Craciunului.
 
Le povesteam , despre Maria si Iosif, cum strabateau Bethleemul , cautand 
din casa in casa, un loc de  gazduire.
Cand firul povestirii a ajuns ,la nasterea pruncului Isus 
intr-un staul pentru animale,
  si asezarea lui intr-o iesle, copiii si personalul orfelinatului
 ascultau muti de uimire.
 
Unii, abia isi retineau respiratia,
 cautand sa nu scape nici un cuvant din povestire.
 
Cand am terminat de povestit, le-am dat copiilor cate trei bucati de carton,
 sa faca fiecare dintre ei, o iesle simpla.
 
Apoi ,fiecarui copil i s-a dat un patrat de hartie
 decupat din niste servetele galbene, pe care le adusesem cu mine.
Urmand instructiunile ,copiii au taiat si indoit hartia cu grija
asezand taieturile ca sa reprezinte paiele din iesla.
Niste bucatele de flanela veche, au fost folosite pentru a face patura 
pruncului nou nascut.

Dintr-un fetru adus de mine, au taiat chipul unui bebelus
pe care sa-l aseze in iesla.
 
In timp  ce copiii  erau ocupati cu asamblarea ieslelor lor,
mergeam printre ei ,sa vad daca avea nevoie vreunul de ajutor .
 
Cand am ajuns in dreptul micutului Misa,si i-am privit ieslea,
am ramas surprins sa vad ca in ea, nu era un singur prunc, ci doi.
Am chemat translatorul sa-l rog sa-mi explice
de ce Misa a pus in iesle doi copilasi.
Cand a fost intrebat de translator, Misa a inceput sa repete povestea 
spusa de mine, cu mare seriozitate.
 
Pentru un copil de sase ani ,care auzise istoria Craciunului ,o singura 
data, era foarte bine povestita ,
pana la momentul cand Maria a pus pruncul in iesle.
 
Aici, Misa a continuat cu propriul sau final al povestirii si zise:
-Cand Maria a asezat pe pruncul Isus in iesle,
 
Isus  m-a privit si m-a intrebat daca eu aveam un loc unde sa stau.
 
Eu i-am raspuns ca:
 
- nu am nici mama, nici tata, si nici un loc unde sa stau.
 
Atunci Isus , mi-a spus ca as putea sa stau aici in iesle cu El.
 
 
Doream asa de mult sa raman cu El, dar eu,nu aveam nici un cadou sa-i dau.
Ma gandeam la ce as fi putut eu sa am ca sa-i dau ca dar Lui.
 
Deodata, mi s-a parut ca un cadou bun ar putea fi sa-i dau caldura.
 
Si atunci l-am intrebat pe Isus :
 
-Daca iti dau caldura ,asta ar fi un cadou bun pentru tine?;
 
Si Isus mi-a raspuns:
 
-Daca imi dai caldura,asta ar fi cel mai bun cadou
 pe care l-am primit vreodata;
 
De aceea a spus incetisor Misa,  m-am pus si pe mine in iesle...
 
Si Isus mi-a spus ca as putea sa raman langa El pentru totdeauna.
 Cand Misa isi termina povestirea,
ochisorii lui straluceau , plini de lacrimi  care incepusera 
sa siroiasca pe obraji.
 
Micutul orfan, intalnise pe cineva , care niciodata nu l-ar fi abandonat,
 cineva care ar fi stat cu el pentru totdeauna. 
 
Datorita lui Misa, eu am invatat ca nu lucrurile pe care le avem in viata
 sunt importante ci pe cine avem in viata..
 
Ei sunt cei care sunt importanti cu adevarat.
 
Nu face caz de originea,pozitia sociala, calitatile sau posesiunile tale.
 
Bucura-te de simplitatea tuturor lucrurilor si vei trai o viata implinita.
 
sursa : Humberto A. Agudelo C. "Vitamine zilnice pentru suflet"
 

 

25 decembrie 2012

Nasterea Domnului Isus





Luca 2

 
1. In vremea aceea a iesit o porunca de la Cezar August sa se inscrie toata lumea.
 
2. Inscrierea aceasta s-a facut intaia data pe cand era dregator in Siria Quirinius.

3. Toti se duceau sa se inscrie, fiecare in cetatea lui.

4. Iosif s-a suit si el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca sa se duca in Iudeea, in cetatea lui David, numita Betleem - pentru ca era din casa si din semintia lui David -

5. sa se inscrie impreuna cu Maria, logodnica lui, care era insarcinata.

6. Pe cand erau ei acolo, s-a implinit vremea cand trebuia sa nasca Maria.

7. Si a nascut pe Fiul ei cel intai nascut, L-a infasat in scutece si L-a culcat intr-o iesle, pentru ca in casa de poposire nu era loc pentru ei.

8. In tinutul acela erau niste pastori care stateau afara in camp si faceau de straja noaptea imprejurul turmei lor.

9. Si iata ca un inger al Domnului s-a infatisat inaintea lor, si slava Domnului a stralucit imprejurul lor. Ei s-au infricosat foarte tare.

10. Dar ingerul le-a zis: "Nu va temeti: caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:

11. astazi, in cetatea lui David, vi S-a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul.

12. Iata semnul, dupa care-L veti cunoaste: veti gasi un Prunc infasat in scutece si culcat intr-o iesle."

13. Si deodata, impreuna cu ingerul, s-a unit o multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand:

14. "Slava lui Dumnezeu in locurile preainalte si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui."

15. Dupa ce au plecat ingerii de la ei, ca sa se intoarca in cer, pastorii au zis unii catre altii: "Haidem sa mergem pana la Betleem si sa vedem ce ni s-a spus si ce ne-a facut cunoscut Domnul."

16. S-au dus in graba si au gasit pe Maria, pe Iosif, si Pruncul culcat in iesle.

17. Dupa ce L-au vazut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.

18. Toti cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau pastorii.

19. Maria pastra toate cuvintele acelea si se gandea la ele in inima ei.

20. Si pastorii s-au intors, slavind si laudand pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auzisera si vazusera si care erau intocmai cum li se spusese.

21. Cand a venit ziua a opta, in care trebuia taiat imprejur Pruncul, I-au pus numele Isus, nume care fusese spus de inger inainte ca sa fi fost El zamislit in pantece.




Pruncule Isus , iarta-ne, Pruncule Isus, binecuvanteaza-ne!

24 decembrie 2012

Primeste-ma asa cum sunt , o, fie-ti mila , Doamne !


Dragul meu Isus, iti multumesc pentru ca te-ai intrupat , te-ai nascut,ne-ai iubit, ne iubesti ...
 
... acum , te rog : primeste-ma asa cum sunt .
 
Te iubesc , iubirea mea dulce !



Dragii mei, fie ca micutul si adorabilul Isus sa umple Inimile voastre cu Iubirea Sa, cu puterea Sa , cu Spiritul Sau Sfant,cu bunatatea ,bucuria ,pacea si surasul Sau...


Cu mult drag va doresc un Craciun fericit si binecuvantat pe care sa-l petreceti impreuna cu Sfanta Treime, Sfanta Familie si cu toti cei dragi.

Fiti fericiti si nu pacatuiti !



 

Dumnezeu sa va binecuvanteze in numele Tatalui, al Fiului si al Spiritului Sfant si sa va daruiasca cel mai pretios DAR, pe EL Insusi !

21 decembrie 2012

Lucruri ciudate


Ca sa fii fericit, nu este important sa posezi mai mult , ci sa doresti mai putin.



Multi fac exact pe dos. 

Sunt nemultumiti de ceea ce au.de aceea cumpara lucruri de care  nici nu au nevoie.

Numai pentru ca vecinul le are , pentru ca sunt laudate in reclame si pentru ca vor sa impresioneze cu ele anumiti oameni, pe care nu ii pot suferi.

Sa nu faci si tu asa! Vei avea doar ceva de prisos in plus, iar maine deja ceva nou iti va atrage atentia.Mai devreme sau mai tarziu observi totusi ca toate aceste lucruri ciudate nu te fac mai fericit.

Bogat si fericit nu esti cand posezi multe, ci atunci cand poti sa te lipsesti de multe.


Nu cauta sa ai bogatie, ci sa fii tu bogatie pentru altii.

De ce asa de multi oameni foarte bogati sunt atat de nefericiti? Ei sunt incatusati de dorinta de a avea totul pentru ei.Fericirea nu are nimic de-a face cu averea.Ea nu se afla undeva pe un tarm indepartat, cu palmieri, nici nu vine prin eurocec.

Ingrijeste-te sa ai inima multumita si atunci fericirea te va urma.

Lasa-i pe altii sa o caute pe Riviera.

O poveste vorbeste despre un rege care era pe patul mortii.Medicul sau intelept i-a spus:

"Te vei putea vindeca daca vei imbraca o camasa a unui om fericit".


Slujitorii regelui au cutreierat zile intregi prin toata tara si in sfarsit au gasit un om fericit.

Dar acela nu avea nimic , nici macar o camasa.


sursa: Phil Bosmans "In tine este fericirea! "




16 decembrie 2012

Un DAR cu adevarat pretios !


Doriti sa oferiti de Craciun celor dragi un Dar cu adevarat pretios care are ecou in Eternitate?

Atunci va invit sa comandati pachetul ce contine cele doua DVD-uri( in format mp3 ) cu "Exercitiile spirituale ale Pr. Anthony Saji" .

Pretul
este de 25 de lei 
si le puteti comanda la numarul de telefon:
0742739585 , 
persoana de contact domnul Dan Mircea.

 
Mentionez ca acesti bani reprezinta o donatie pt. orfelinatul de baieti din Uganda despre care puteti citi mai multe aici:

http://www.prbill.ro/noutati.html

Aceste "exercitii spirituale" sunt cu adevarat MINUNATE iar daca le veti asculta, lumina si intelegerea va patrunde in mintea voastra, inima va deveni incandescenta, sufletul se va inalta in iubire plutind si bucurandu-se in Splendoarea Iubirii, in Domnul si Dumnezeul nostru.

Cu siguranta nu veti regreta.



 
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Pacea, Iubirea si Bucuria Sa!

13 decembrie 2012

Revelaţia lui Dumnezeu, dătătoare de sens deplin istoriei: Papa, la audienţa generală



(RV – 12 decembrie 2012) La audienţa generală de miercuri, 12 decembrie, din Aula Paul al VI-lea, Benedict al XVI-lea a dedicat cateheza temei Revelaţiei lui Dumnezeu, Revelaţie ce se înscrie în timpul şi istoria omenirii. „Istoria” – a explicat Sfântul Părinte – „nu este o simplă succesiune de secole, ani şi zile ci este timpul unei prezenţe ce dă istoriei o semnificaţie deplină şi o deschide spre o speranţă profundă”.
Episcopul Romei a evidenţiat că ceea ce luminează şi dă un sens deplin istoriei lumii şi a omului este Isus Cristos, Cel în care se realizează mântuirea şi prin care Dumnezeu s-a revelat în istorie pentru a intra într-un dialog plin de iubire cu omul. De aceea, noul sens al istoriei umanităţii a fost dat de Revelaţia prin care „Dumnezeu se comunică pe sine însuşi şi planul său de bunăvoinţă şi iubire”.

 
Într-o zi din eternitatea sa, Dumnezeu s-a decis să facă un legământ cu unul din popoarele pământului, conducându-l de la sclavie la libertatea Ţării promise. Şi într-o altă zi – aceea a „plinătăţii timpurilor” – a decis să intre direct în istoria fiecărui popor, făcându-se trup în Fiul Isus. „Din acel moment, istoria a devenit 'locul' în care se constată intervenţiile lui Dumnezeu şi mai ales un loc în care aceste intervenţii să fie amintite”: o rememorare a unei succesiuni de evenimente ce fac ca istoria să devină „o istorie a mântuirii”.

 
„A aminti ceea ce Dumnezeu a făcut pentru ei a devenit pentru întreg poporul lui Dumnezeu un fel de imperativ constant, încât trecerea timpului să fie marcată de memoria vie a evenimentelor trecute ce formează astfel din nou, zi de zi, istoria, continuând să rămână prezente (…) Credinţa este alimentată de descoperirea şi de amintirea unui Dumnezeu mereu fidel, care călăuzeşte istoria şi constituie fundamentul sigur şi stabil pentru sprijinirea propriei vieţi”.

Dumnezeu se revelează pe sine nu doar în actul primordial al creaţiei ci intrând în istoria unui popor care nu era nici cel mai numeros şi nici cel mai puternic, a evidenţiat Benedict al XVI-lea, amintit pasul ulterior al Revelaţiei, făcut la Betleem, devenit primul loc al memoriei creştine:

 
“Ceea ce luminează şi dă sens deplin istoriei lumii şi a omului începe să strălucească în peştera din Betleem: este Misterul pe care-l vom contempla peste puţin în sărbătoarea Naşterii Domnului – mântuirea care se împlineşte în Isus Cristos (…), Revelarea lui Dumnezeu în istorie pentru a intra într-un raport de dialog de iubire cu omul şi a da un nou sens istoriei umanităţii. Istoria nu este o simplă succesiune de secole, ani şi zile ci este timpul unei prezenţe care-i dă o semnificaţie deplină şi o deschide spre o speranţă profundă”

Plecând de la observaţia că în antichitate “adeventul” însemna “sosirea unui rege sau a împăratului într-o anumită provincie”, Papa s-a oprit asupra semnificaţiei „adventului” pentru creştini: sunt creştinii „provincia” în care Dumnezeu vine în chip de Prunc:

 
„El este regele sosit pe pământ, în această săracă provincie, făcându-ne darul vizitei sale şi, luând trupul nostru, a devenit om ca şi noi. Adventul ne îndeamnă să refacem parcursul acestei prezenţe şi ne aminteşte mereu că Dumnezeu nu s-a desprins din lume, nu este absent, nu ne-a lăsat în voia noastră, ci ne vine în întâmpinare în diverse moduri pe care trebuie să învăţăm să le deosebim”.

Explicând diferitele etape ale Revelaţiei de la Vechiul la Noul Testament, Benedict al XVI-lea a îndemnat persoanele de credinţă să pătrundă în paginile Bibliei, acolo unde este istorisită Revelaţia:

 
“Sfânta Scriptură este locul privilegiat pentru descoperirea acestui parcurs şi aş dori să vă invit încă o dată pe toţi în acest An al Credinţei să luaţi în mână cât mai des Biblia, pentru a o citi şi medita şi să acordaţi o mai mare atenţie Lecturilor de la Sfânta Liturghie duminicală; toate acestea reprezintă un aliment preţios pentru credinţa noastră”.

La finalul catehezei, la momentul sintezelor formulate în diferite limbi, Papa a salutat un grup de misionari din cadrul Institutul Pontifical Misiuni Externe şi, de asemenea, pe artiştii care participă la cea de-a 20-a ediţie a Concertului de Crăciu, promovat de fundaţia “Don Bosco în lume”.
“Anul Credinţei” – a spus Papa – să vă încurajeze în misiunea de a duce tuturor şi în orice mediu Evanghelia mântuirii”. 




Dumnezeu sa va binecuvanteze cu infinita Sa Iubire!

10 decembrie 2012

Mesajul Sfintei Fecioare în luna decembrie 2012 pe Muntele Sfintei Treimi din Nusfalau





2012 (2013) - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – DECEMBRIE


“Fericit este cel care a crezut că se vor împlini cele spuse de Domnul! (Lc.1,45)


A 99-a întâlnire de rugăciune lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi



Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm copilăria lui Isus
 (Lc.1; 2, Mt. 1;2).
 

Mottoul lunar: „ Nu vă temeţi! Bucuraţi-vă! Isus s-a născut!!!” (Lc.2, 10-11).

Intenţia comună de rugăciune: să oferim ispăşirea ca nimeni să nu se osândească, ci toţi să se mântuiască!


Sarcina noastră concretă va fi: promitem lui Isus să fim fideli până la capăt vocaţiei noastre de ispăşitori.


Urările noastre: Dorim tuturor oamenilor de bună-credinţă un Crăciun binecuvântat şi un An Nou Fericit!





Mesajul Sfintei Fecioare în luna decembrie 2012




Dragii Mei copii ispăşitori! Voi aşteptaţi cu o tot mai mare nerăbdare să se împlinească evenimentele prezise: venirea Mea, revărsarea Spiritului Sfânt, Marele Avertisment, legarea celui Rău, Cerul Nou şi Pământul Nou, Noul Ierusalim. Mai devreme sau mai târziu, Dumnezeu ştie când,  cu siguranţă se vor împlini. Aşa cum am promis fiicei mele Eva apa binecuvântată, care a şi izvorât pe Muntele Sfintei Treimi, tot aşa evenimentele ultimelor timpuri se vor împlini.



Până când acestea se vor împlini, gândiţi-vă că şi Noi avem aşteptări de la voi! Care sunt acestea?

     

 În ultimele timpuri nu încercaţi să ghiciţi date, deoarece prin acestea îi tulburaţi pe alţii! 

Sarcina voastră este să puneţi în practică mesajele auzite!  


Nu aveţi voie să greşiţi în privinţa aceasta.



·               
    Înainte de a se petrece marile evenimente, păşiţi în sfârşit pe calea sfinţeniei. Cei care se mai luptă cu păcatele de moarte sunt ispăşitori începători. Avansaţi sunt cei care se luptă şi cu păcatele lesne iertătoare. Ispăşitorii care se străduiesc pe calea sfinţeniei sunt aceia care năzuiesc spre culmi, căutând voinţa lui Dumnezeu şi îndeplinind-o.

·        

  Prin exemplul vieţii voastre şi prin cuvintele voastre de mărturie, să duceţi spre schimbarea pozitivă în primul rând familia voastră. Gândiţi-vă la sfinţii care au avut influenţă pozitivă asupra unor naţiuni întregi şi cereţi-le mijlocirea!

·              

 Învăţaţi să vă supuneţi cu smerenie în mica voastră comunitate. Smerenia Sfântului Meu Fiu, naşterea sa din grajd, supunerea Sa faţă de Mine, m-au impresionat şi pe Mine. Cu cât veţi şti să fiţi mai smeriţi, cu atât mai mari veţi fi în ochii lui Dumnezeu!

·           

    Învăţaţi să vă rugaţi, să postiţi, să iubiţi, să suferiţi astfel încât să deveniţi  ispăşitori plini de lumină care salvează suflete.

·               

 Vă mulţumesc în numele Sfintei Treimi pentru donaţiile voastre jertfelnice, pe care le-aţi oferit pentru construirea în continuare a Muntelui Sfânt! Răsplata voastră va fi însutită şi, în plus, veţi avea viaţa veşnică. Trebuie să ştiţi că în ultimele timpuri, cea mai bună investiţie este să folosiţi bunurile materiale în scopuri sfinte. Cei care vor veni după voi vă vor fi veşnic recunoscători pentru că aţi construit cu micile voastre oferte unul dintre locurile de pelerinaj al ultimelor timpuri.

·            

   Înainte de evenimentele deosebite, aşteptăm de la voi nu doar să sărbătoriţi, ci chiar să trăiţi Adventul spunând: „Sunt întotdeauna pregătit, Doamne, să Te întâlnesc!”. Străduiţi-vă nu doar să sărbătoriţi Neprihănita Mea Zămislire, ci să o şi trăiţi. Dacă vă scârbiţi de necurăţie şi de tot păcatul şi îndrăgiţi puritatea sufletească şi toate virtuţile, atunci mă veţi cinsti cu adevărat! În decembrie nu doar să sărbătoriţi, ci să şi trăiţi Naşterea Sfântului Meu Fiu. Dacă Sfântul Meu Fiu se simte permenent bine în sufletul vostru curat, veţi avea un Crăciun permanent!  

Trăiţi sărbătoarea Sfintei Familii, experimentând în fiecare zi iubirea reciprocă în familia voastră. Revelionul să-l trăiţi încercând să fiţi într-o preamărire şi recunoştinţă continuă.

·            

  Vă rog, nu daţi ultimatum Sfântului Meu Fiu. Unii spun, dacă până la sfârşitul novenei mă vindec, mă eliberez de cel Rău, mi se rezolvă problemele, se vor întâmpla lucruri spectaculoase cu mine şi în jurul meu, voi continua ispăşirea. Dacă Dumnezeu nu-mi îndeplineşte aşteptările, atunci mă opresc cu ispăşirea. Eu, personal, vă rog ca apropiindu-ne de sfârşit, să nu-l ascultaţi pe cel Rău care vrea să vă oprească.

 Voi, ascultând de Sfântul Spirit, fiţi statornici în ispăşire, fie vară, fie iarnă. 

Vă spun cu bucurie că în viitorul apropiat vă aşteaptă asemenea haruri extraordinare pe voi şi întreaga omenire, cum nu au mai fost de la Facere încoace. Cu tristeţe, trebuie să vă spun şi că mulţi oameni din lume, printre care şi persoane ierarhice, se găsesc pe calea cea largă şi îi duc într-acolo şi pe alţii. Dacă prin novena de ispăşire vă interpuneţi ca un baraj în calea lor, ei vor fi salvaţi din capcana celui Rău şi vă vor fi recunoscători de-a pururi!

·            

   Declar, din însărcinarea Sfintei Treimi, că mai avem nevoie de ispăşire deoarece, potrivit Voinţei lui Dumnezeu, salvarea mulţimii de suflete depinde şi de voi.

În această lună, sărbătorind Naşterea Sfântului Meu Fiu, bucuraţi-L, promiţându-I că veţi persevera până la capăt în vocaţia de ispăşitori şi îndeplinindu-I aşteptările. Iar Sfântul Meu Fiu vă va bucura îndeplinind cu prisosinţă aşteptările voastre, respectându-şi promisiunile!


Acum vă binecuvântăm în mod solemn, împreună cu Sfântul Meu Fiu, cu harul perseverenţei până la sfârşit!!!”









RETROSPECTIVA LUNII NOIEMBRIE 2012



În luna noiembrie, sarcina noastră principală a fost să-L bucurăm pe Sfântul Spirit. Cum am făcut-o?


1. Ne-am străduit spre sfinţenie în mod conştient!



Am făcut binele în mod conştient şi am evităm răul. Am ascultat de Spiritul Sfânt care vrea să ne sfinţească. Ne-am străduit ca sărbătoarea „Tuturor Sfinţilor” să devină odată şi-odată şi sărbătoarea noastră. Prin sfinţirea noastră, vrem să devenim binefăcători ai întregii omeniri, datorită cărora Dumnezeu se va milostivi de mulţi. Avansând pe calea cea strâmtă, nu ne mai este suficient ceea ce este trecător; nu ne mulţumim cu această viaţă scurtă, ne trebuie viaţa veşnică!!! 

 Ne străduim să intrăm într-o legătură strânsă cu Cei din Ceruri! Să căutăm comunităţile mici, unde ne purificăm şi de păcatele mici. Să cunoaştem viaţa Sfântului nostru Patron, s-o urmăm şi să-i cerem mijlocirea. Vrem să trăim o viaţă exemplară. 

Cu ajutorul lui Dumnezeu acceptăm totul pentru vocaţia noastră de ispăşitori: orice jertfă, suferinţă, chiar şi viaţa noastră. În scurta noastră viaţă nu ţintim Iadul, nici Purgatorul, ci Raiul şi vrem să-i ajutăm şi pe alţii să ajungă acolo.


Spirite Sfinte Dumnezeule, ajută-ne să devenim Sfinţi!



2.Vrem să trăim în spiritul reconcilierii!


Ce înseamnă asta în mod concret?


a) Să credem că Dumnezeu iartă pe fiecare păcătos care se converteşte. După o spovadă sinceră, nu-i mai permitem celui Rău, şi nici oamenilor care ne acuză, să aducă înapoi trecutul. Nu facem asta nici cu noi înşine,  nici cu alţii.

b) Trăim în pace cu Dumnezeu! Nu ne supărăm pe Dumnezeu indiferent ce ne dă, ne ia, sau ce permite în vieţile noastre.

c) Trăim în iubire reciprocă cu semenii noştri, în primul rând cu membrii familiei noastre. Dacă greşim, să cerem cu  smerenie iertare şi, totodată, să iertăm şi noi cu iubire celor ce ne greşesc.

d) Trăim împăcaţi şi cu noi înşine. Ne acceptăm aşa cum suntem, luptând cu slăbiciunile noastre şi dezvoltând părţile noastre bune.

e) Ne aducem aminte cu bucurie că la Vác (Ungaria) ne-am reconciliat în cadrul naţiunii, iar la Nuşfalău am reconciliat şi cele două naţiuni în 2007.

f) De Ziua Morţilor, ne-am împăcat cu cei dragi ai noştri decedaţi. Le-am cerut iertare pentru greşelile pe care le-am săvârşit împotriva lor şi i-am iertat pentru păcatele pe care le-au săvârşit împotriva noastră. Astfel, prin iubire, credem că ne-am ajutat mai eficient unii pe alţii.

De acum înainte ne vom strădui să vorbim despre morţii noştri numai de bine, sau nimic. Dacă spunem lucruri rele, nu este bine nici pentru ei, nici pentru noi.  Din cauza cuvintelor rele, vor suferi mai mult şi timp mai îndelungat.

Spirite Sfinte, învaţă-ne să trăim în spiritul reconcilierii cu toţi cei vii  şi cu toţi cei morţi!



3. În anul credinţei vom cere prin Maica Credinţei harul credinţei vii pentru toată lumea!


În anul credinţei vrem să ispăşim în mod conştient pentru atei, pentru cei cu credinţa slabă, pentru cei cu credinţa falsă, pentru cei cu o credinţă de faţadă... ca şi ei să primească harul credinţei vii!

Noi, credincioşii, vrem să fim recunoscători pentru credinţa noastră şi să trăim potrivit convingerii noastre. În anul credinţei vrem să ne închidem în faţa răului şi să ne deschidem în totalitate în faţa puterii lui Dumnezeu, care este izvorul a tot binele. În anul credinţei vrem să urmăm pildele de credinţă ale lui Abel, Noe, Abraham, Iosif din Egipt, ale Sfintei Fecioare şi ale tuturor sfinţilor.

Spirite Sfinte Dumnezeule, dă-ne o credinţă vie care să se manifeste printr-o viaţă plăcută Ţie!



4. Cu ajutorul Sfintei Fecioare, vrem să devenim şi noi ispăşitori care calcă pe capul şarpelui!


Cum vom face asta? Nu ascultăm de ispitele celui Rău! Vom face totul pentru a-i elibera pe cei care au căzut în capcana Satanei. Vrem să schimbăm ura din lume în iubire! Vrem să trăim virtuţile Maicii Sfinte zdrobitoarea capului Satanei: smerenia ei, radicalitatea, iubirea, puritatea ei, credinţa ei, spiritualitatea ei de ispăşire!

Sfântă Fecioară care ai zdrobit capul Satanei, roagă-te pentru noi!


5. Ca încheiere să medităm la două viziuni:


a) După moartea subită a unui frate de-al nostru, Sfânta Fecioară ne-a arăta ce înseamnă rugăciunea comunităţii. Multe-multe mâini care s-au rugat l-au ajutat pe decedat să se ridice spre lumină, fapt pentru care el a fost foarte recunoscător.


b) Am pus toate cererile noastre în mantia Sfintei Fecioare, iar ea le-a dus în faţa Sfintei Treimi pentru a le binecuvânta. Binecuvântarea Sfintei Treimi distruge orice rău, iar binele îl primim înapoi purificat.


„Sfinte Spirite Doamne, ajută-ne să Te bucurăm în toate zilele vieţii noastre!”


Tema de casă pentru luna decembrie:


„AJUTĂ-NE, ISUSE, SĂ-ŢI OFERIM ÎN DAR  DE SFÂNTA SĂRBĂTOARE A NAŞTERII TALE

SUFLETUL NOSTRU CURAT!!!”



Privire în viitor pentru luna ianuarie 2013:


Ÿ  Toată lumea va sărbători cu recunoştinţă Revelionul şi Anul Nou acasă în familie şi în parohia proprie!


Ÿ  În ianuarie, programele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 3-4-5-6, de la ora 13.  Procesiunea solemnă de recunoştinţă la Izvorul Maicii Sfinte Făcătoare de Minuni va avea loc în prima sâmbătă.

Ÿ 
  Vă oferim cu toată dragostea: calendarele noastre de perete şi de buzunar care cuprind imagini de pe Muntele Sfintei Treimi. Mai avem şi alte noutăţi!!!


Vă mai aducem la cunoştinţă că s-au modificat conturile bancare! Noile conturi ale fundaţiei se găsesc atât pe calendare, cât şi pe site-ul nostru!                              


(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul  pr.Janos Cs. şi al V.Ilona)

Mesajele din Nuşfalău în limba română le găsiţi pe internet la:www.muntelesfinteitreimi.ro,

e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com,    inf. 0040-768-712723;0040260670508




Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Binecuvantarea Sfintei Treimi si a Sfintei Fecioare!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...