Te caut din toata inima...

31 decembrie 2009

Dorinta sufletului meu

A sosit sfarsitul acestui an,
moment in care introspectia interioara e mai activa si mai profunda...
Analizand ceea ce mi s-a intamplat in ultimul an 
nu pot decat sa-mi regret pacatele , slabiciunile si ignoranta...
Cu toate acestea sunt multumita deoarece Domnul si Dumnezeul meu 
a fost mereu prezent in viata mea , in inima mea, in toata fiinta mea , daruindu-mi Darurile Sale pretioase printre care va aflati si voi
dragii mei prieteni, frati si surori: 

Fiti binecuvantati cu totii !

Intrebandu-ma ce-mi doresc pentru noul an 
am gasit raspunsul in acest capitol din "Imitatiunea lui Cristos"
care exprima cu fidelitate dorintele sufletului meu ,si pe care vi-l daruiesc ,
cu mult drag si voua.



"Randuiala si rostul lucrurilor care ne aduc placere


Fiul meu, fii gata să spui, orice s-ar întîmpla:

Doamne dacă Tu vrei, aşa să fie. 

Dacă-i spre cinstea ta, Doamne, pentru numele tău, fie şi asta. 
Dacă Tu, Doamne, ştii că-i spre binele şi spre folosul meu,
dă-mi ceea ce trebuie şi fă să mă pot sluji de această împrejurare,
spre slava ta. 
În schimb, dacă ştii că lucrul acesta mi-ar aduce vătămare, 
sau că ar dăuna sănătăţii sufletului meu, 
îndepărtează dorinţa de la mine. 
Într-adevăr, nu orice dorinţă vine de la Duhul Sfînt,
chiar şi dacă, în ochii omului, pare dreaptă şi sfîntă.
Căci este greu să ştii fără greş dacă duhul cel bun, sau, dimpotrivă, cel rău,
te îmboldeşte să doreşti una sau alta, 
după cum nu poţi şti nici dacă dorinţa vine de la tine sau din altă parte.
Mulţi, într-adevăr, s-au ales în cele din urmă cu amăgirea,
deşi la început păreau însufleţiţi, în dorinţele lor, de duhul cel bun.

  Iată de ce orice dorinţă ivită în minte 
se cuvine întotdeauna lămurită şi cercetată cu teama lui Dumnezeu în suflet 
şi cu o inimă smerită; mai presus de orice,
totul trebuie să-mi fie încredinţat în duhul lepădării de sine,
cu următoarele cuvinte: 

"Doamne, tu ştii cum e mai bine;
facă-se voia ta, fie aşa, fie altminteri, după cum doreşti Tu.
Dă-mi ce vrei, cît vrei şi cînd vrei. 
Fă cu mine cum ştii că-i mai bine şi după cum îţi place ţie mai mult,
după cum e mai potrivit cu cinstea ta preaînaltă.

Aşează-mă unde pofteşti, şi fă cu mine tot ceea ce voieşti. 
Sînt în mîinile tale, întoarce-mă cum vrei, du-mă şi adu-mă de unde vrei.

Iată, sluga ta e gata pentru orice: 
căci nu doresc să trăiesc pentru mine, ci pentru tine; 
măcar de-aş putea fi la înălţimea acestei desăvîrşiri, în toate!"

Rugăciune pentru a cere împlinirea voinţei lui Dumnezeu

  Preabunule Isuse, dă-mi harul tău, 
să fie cu mine şi să lucreze împreună cu mine, 
să nu mă părăsească niciodată şi să-mi fie alături pînă la sfarşit. 
Fă să pot dori şi să voiesc întotdeauna ceea ce îţi este ţie mai plăcut şi pe voie. 
Voinţa ta să fie voinţa mea; voinţa mea s-o urmeze pururi pe a ta,
într-un singur suflet, pe totdeauna. 
Să pot spune da sau nu, mereu într-un suflet cu tine;
să nu pot voi nimic, să nu pot respinge nimic, decît împreună cu tine.

  Dăruieşte-mi harul de a putea muri pentru toate cîte sînt pe lume; 
fă să-mi placă să fiu dispreţuit şi trecut cu vederea în viaţa aceasta. 
Mai presus de orice dorinţă, dă-mi darul de a-mi putea afla odihna în tine,
 pacea inimii mele să fie întru tine.

Tu eşti limanul păcii adevărate a oricărei inimi omeneşti, 
Tu singur eşti mult rîvnita odihnă a sufletului:
în afara ta, toate sînt aspre şi neliniştitoare. 

În această pace chiar - în binele cel mai mare şi fără sfîrşit - 
îmi voi afla somnul şi odihna.
Amin (Ps 4, 9)."

Dragii mei,
va mai ofer un dar pretios, cel mai pretios din lume :

IUBIREA


 



Dumnezeu sa va binecuvanteze
cu un an nou in care fiecare zi sa fie 
o contopire minunata cu EL !

30 decembrie 2009

Primii pasi spre meditatie

...impreuna cu Sfanta Tereza de Avila...


"Sufletele care nu fac meditatie sunt ca un trup paralizat care are membre, dar nu se poate servi de ele.Sufletul are facultati, minte si vointa, in el  e patruns harul ceresc, dar fiindca nu face meditatie nu profita de comoara aceasta si este expus sa se osandeasca.

Lucrurile exterioare il atrag in asa masura incat omoara viata harului din el.
Cei care intra in "Calea regeasca" a meditatiei se pot numi "Servitorii iubirii", deoarece ei il urmeaza pe Isus Cristos.
Iubirea alunga teama din suflet si-i aduce toate bunurile de care are lipsa.


"Cine persevereaza in aceasta cale, cu toate greselile ce le comite, in ciuda ispitelor si caderilor la care diavolul vrea sa-l impinga, sunt sigura ca Domnul il va conduce la portul mantuirii, cum m-a condus, dupa cum mi se pare, pe mine insami", zice Sfanta Tereza.


Incepatorii care mai cad in pacate, au lipsa de meditatie, pentru a iesi din robia pacatului Sfanta Tereza ii cheama cu staruinta la aceasta cale.


" Oricare ar fi greselile celui care  incepe sa intre in calea meditatiei sa nu o paraseasca niciodata.
Meditatia il va ajuta sa se indrepte, fara ea le va fi mai greu...
Pe acela care n-a inceput meditatia ,
il rog cu staruinta...sa nu se lipseasca de un bine atat de mare...
chiar daca nu facem decat putin progres, si nu ne dam silinta de a deveni atat de perfecti ca sa meritam bucuriile si deliciile rezervate de Dumnezeu prietenilor Sai adevarati, 
cel putin vom ajunge cu incetul sa cunoastem Calea Cerului.
Daca perseveram, se poate nadajdui totul de la Dumnezeu,
caci nimeni nu se imprieteneste cu El fara a fi rasplatit.."

Prin meditatie se micsoreaza pacatul si dispare tot mai mult.
Prilejurile de pacat sunt indepartate si perfectiunea creste vazand cu ochii.
Sufletul devine tot mai delicat, asculta mai bine vocea Domnului, 
isi intelege demnitatea si se indeparteaza de tot ceea ce vatama pe Dumnezeu.

Meditatia este "usa" 
prin care patrund in suflet harurile si mangaierile ceresti.
Prin ea , cei rai devin buni, iar cei buni 
persevereaza si inainteaza spre desavarsire...


Ce este meditatia?


"Meditatia este o legatura intima cu Dumnezeu, prin care sufletul sta deseori de vorba in intimitate cu Acela despre care stie ca-L iubeste" 
spune Sfanta Tereza.


Baza meditatiei este iubirea.
Cine se apropie de Dumnezeu, trebuie sa fie convins ca este iubit de El.
Dumnezeu este Tatal nostru, 
sa mergem la El cu incredere, simplicitate, libertate , fara teama.
Daca Dumnezeu ne-a iubit cand eram dusmanii Sai,
ne va primi cu atat mai vartos cand vrem sa ne unim cu El.

Sfantul Toma afirma ca, iubirea lui Dumnezeu 
creaza si induce bunatatea in creaturi..
Prin urmare nimeni nu are dreptul a se plange  de mizeria sa ca fiind un obstacol la unirea cu Dumnezeu...


Meditatia este o legatura intima de prietenie cu Dumnezeu.

Isus ne invita la aceasta:


"Eu nu  va mai numesc servitori ci prieteni". 

Momentul meditatiei va fi o intalnire  cu Isus, prietenul si Mirele sufletului nostru.Sa-l consideram deci langa noi.

"Stati  langa acest invatator bun, sa aveti hotararea de a invata ceea ce va propune si Maiestatea Sa va avea grija ca sa deveniti invatacei credinciosi...
Meditati cuvintele care cad de pe buzele Sale dumnezeiesti; de la prima vorba veti intelege iubirea ce-o are pentru voi."

Meditatia nu este un studiu sau o cugetare savanta.Nu se cere de a sti multe despre Dumnezeu, ci de a iubi mult, lucru pe care il pot face toate persoanele.
Meditatia va  lua deci forma unei convorbiri simple cu Isus Cristos.
Sufletul ii spune tot ce il priveste, il admira , il asculta.
Fiecare poate sa-i vorbeasca dupa starea in care se afla:


pacatosul Ii cere iertare, cel lanced Il roaga sa-i dea fervoarea, omul virtuos aspira spre sfintenia Lui.


Sfanta Tereza  marturiseste:


"Iata care era metoda mea de meditatie: Neputand reflecta cu inteligenta ma straduiam sa-L reprezint pe Isus in sufletul meu.Trageam mai mult folos in imprejurarile cand se afla singur.Mi se parea  ca aflandu-L singur si mahnit din pricina durerii Sale, ar fi mai dispus sa ma primeasca langa El...
Imi placea mai ales sa meditez la rugaciunea din gradina Ghetsimani...
Priveam sudoarea de sange si tristetea in care se afla atunci...
Ramaneam astfel langa El atat timp cat imi permiteau distractiile, 
care erau multe si ma chinuiau".

In alt loc spune:


" Felul meu de a medita, consta in a ma aplica cat mai mult la considerarea lui Isus Cristos prezent in sufletul meu.Asa de exemplu, cand meditam vreo scena din Patimile Sale Sfinte, mi-o inchipuiam implinindu-se in sufletul meu.".


"Putem sa ne transpunem cu gandul in prezenta lui Isus Cristos, aprinzandu-ne din ce in ce mai mult de iubire fata de omenirea sa Sfanta, sa-L insotim totdeauna, sa-I vorbim, sa-I recomandam lipsurile noastre, sa ne plangem de greutatile pe care le avem..Sa-i vorbim cu simplicitate.
Meditatia aceasta este excelenta si ne face sa inaintam in scurt timp".


" Iata un aviz pe care nu trebuie sa-l uitati niciodata fiind foarte important: singura ambitie pe care trebuie sa o aiba cine incepe sa faca meditatie este aceea de a lucra pentru a se intarii in hotararile bune si de a nu neglija nici un mijloc pentru a-si conforma vointa cu cea a lui Dumnezeu.
Puteti fi siguri ca in aceasta consta toata desavarsirea 
in care se poate ajunge in calea spirituala."


sursa: "Treptele vietii spirituale dupa Sfanta tereza de Avila Doctor al Bisericii " 
scrisa de Pr. Bernard Stef


28 decembrie 2009

Putini sunt iubitorii Crucii lui Cristos


"Mulţi sînt acum iubitorii împărăţiei lui Cristos din ceruri;
puţini sînt însă gata, cu adevărat, să poarte pe umerii lor povara crucii. 
Mulţi îşi doresc de la Isus alinare, 
puţini sînt cei ce vor să împartă cu El pătimirea; 
mai toţi ar pofti să şadă cu El la masă, 
puţini doresc, în schimb, să se înfrîneze.
Toţi ar dori să se bucure cu Isus, puţini ar sări să rabde pentru El vreo caznă. 
Mulţi nu pregetă să-l urmeze pe Isus pînă la frîngerea pîinii,
puţini cutează să meargă pînă la paharul pătimirii sale. 

Mulţi îi proslăvesc din gură minunile, puţini sînt cei care să-şi însuşească, în fapt, ocara crucii. 
Mulţi, în sfîrşit, îl iubesc pe Isus atîta timp cît nu li se pune nimic împotrivă. Mulţi îi aduc prinos de laudă şi îl binecuvîntează cît timp îi simt în suflet dezmierdările. 
Dacă însă Isus se ascunde, ori îi părăseşte o clipă, încep să cîrtească ori cad cu uşurinţă pradă deznădejdii.
  Dimpotrivă, cei care-l iubesc pe Isus pentru El însuşi
- nu pentru folosul mîngîierii -, 
îl binecuvîntează mereu, întocmai ca şi cînd s-ar bucura de cele mai mari desfătări, oricare ar fi amărăciunile
şi strîmtorările în mijlocul cărora s-ar afla.
Şi chiar dacă Domnul n-ar binevoi să le mai dea niciodată mîngîierea sa,
ei totuşi l-ar lăuda pururi, 
gata mereu să-i aducă mulţumire.
  O, dar ce nu poate iubirea de Isus Cristos 
atunci cînd e curată şi dezbrăcată de dragostea de sine, 
de gîndul la propria ei tihnă! 
N-ar mai fi nimerit să li se spună simbriaşi celor 
care rîvnesc doar la folosul mîngîierii proprii? 
Şi oare nu se dovedesc mai curînd iubitori de sine 
decît iubitori ai lui Cristos
toţi cei cu gîndul la folosul şi dobînda alinărilor de sus? 
 Unde se va găsi acel om care să vrea să-i slujească lui Dumnezeu 
neprecupeţit şi fără plată?
Rară este desăvîrşirea spiritului ce se dezrobeşte de toate.
Cine, într-adevăr, ar putea spune că a întîlnit pe acel om cu sufletul descătuşat de orice poftă,
cu totul dezbrăcat de legături faţă de orice făptură? 
Cutreierînd pămîntul în lung şi în lat, nu vei afla lucru mai de preţ decît asemenea nestemată. 
De şi-ar da omul toată avuţia, nimic n-ar fi; de-ar face cea mai aspră pocăinţă, n-ar fi mare lucru;
de şi-ar însuşi toată ştiinţa de carte, încă ar fi departe; chiar dacă ar avea în suflet multă virtute şi evlavie înflăcărată în inima sa, 
i-ar lipsi încă foarte mult: 
un singur lucru şi cel mai trebuincios între toate.
Anume care?
Să se dezbrace de toate, să se lepede de sine, să se scuture de orice legătură,
să nu mai păstreze nici un dram de iubire de sine şi, 
după ce va fi făcut toate cîte ştie că este dator să facă, 
să creadă că încă n-a făcut nimic.
  Să nu facă nici un caz de ceea ce ar putea să pară mare şi vrednic de laudă, 
ci să se recunoască în adevăr drept o slugă netrebnică,
după cuvîntul Adevărului care zice:
Cînd veţi face toate cîte vi s-au poruncit, spuneţi: 
slugi netrebnice sîntem (Lc 17, 10). 
Atunci abia spiritul omului va fi cu adevărat sărac şi gol
şi va putea spune cu prorocul: 
Singur şi sărac sînt eu (Ps 24, 16). 
Dar nimeni totuşi nu-i mai bogat decît el, nimeni mai puternic, 
nimeni mai liber decît cel care a ştiut să se lepede de sine şi de toate, aşezîndu-se pe sine pe locul din urmă."
sursa: "Imitatiunea lui Cristos" de Thomas a Kempis 






O, Isuse, eu iti ofer inima mea...
te rog vino si locuieste in ea....

26 decembrie 2009

O veste minunata : Sunt insarcinata !

Da , dragii mei,
micul si dulcele Isus s-a nascut din nou in inima mea
si mi-a adus un dar minunat :


inca un copilas, al 5 lea :)


Si simt ca trebuie sa va spun...


In data de 7 noiembrie
  am inceput sa tin o novena catre Indurarea Divina pentru familia mea...
iar dupa cate se pare, exact la o luna de zile dupa aceasta zi ,
eu cred ca s-a petrecut in data de 8 decembrie, 
in fiinta mea Dumnezeu a creat un alt sufletel...



ce mod minunat de a se indura de familia mea...


Acum o sa va daruiesc un fragment minunat 
din cartea "Mama" scrisa de Episcopul Ioan Suciu...


"Nu se poate sa ucizi sau sa refuzi o speranta a lui Dumnezeu.
In ce situatie s-a pus Dumnezeu, vezi in ce stare s-a asezat, 
singulara si neinchipuita, sa aiba nevoie de tine, mama, creatuira a Sa,
ca sa-i implinesti o asteptare, sa-i duci la capat o speranta.
Iti pare ca Dumnezeu a abdicat in mainile tale, s-a inlantuit de vointa ta fragila si nestatornica femeie, ca sa nu mai creeze fara tine,
ci numai dependent de tine, o noua faptura omeneasca! 
Fiecare concepere si , mai ales fiecare nastere,
este "incununarea unei sperante a lui Dumnezeu".
Increderea pe care a avut-o Dumnezeu 
incredintandu-i unei femei pe Fiul Sau Unul nascut, 
o are- dar vai! de atatea ori desmintita, - in fiecare mama careia ii incredinteaza un frate dupa har si natura pamanteasca a Unicului sau Fiu.
Cum tremura inima lui Dumnezeu
in aceasta asteptare a implinirii sperantei Sale! 
Ar vrea sa poate spune:
"Stiu cui m-am increzut, stiu cui am incredintat puterea mea creatoare:

este o Mama!"


O buna si evlavioasa femeie 
a mers sa-si planga necazurile la Sfantul Ioan Vianney.
Avea o familie cu multi copii si abia razbea.
Dar acum vine al saselea sau al optulea, nu-mi mai amintesc, ii zise femeia, 
si va fi si mai anevoioasa viata.


-Bucura-te, ii zise Sfantul, Dumnezeu are incredere in tine.
Aceaste cuvinte desteapta in suflet o lume intreaga de ganduri, un alai intreg de sentimente luminoase pline de cantece si vis,
si gust de trai greu si plin:

Dumnezeu are incredere in tine!


Dumnezeu si-a pus increderea in tine! "


Ma intelegeti de ce sunt atat de fericita?


Dumnezeu are incredere in mine!


E coplesitor acest fapt.




Aceasta INCREDERE
innobileaza nimicul care sunt si-mi incanta fiinta 
deja indragostita de aceasta "minunata speranta a lui Dumnezeu"
care m-a invaluit cu iubirea ei plina de miresme de fericire.




Sunt atat de fericita ...



O , Doamne,

o viata cu Tine...e atat de bine...

inima mi-e plina de iubirea Ta 

care acum creste , creste , creste si straluceste in mine...


Te iubesc iubirea mea ...

25 decembrie 2009

Cristos este in mine ...

"Cristos este cu mine,

Cristos este în faţa mea,


Cristos este în spatele meu,


Cristos este în mine,


Cristos este sub picioarele mele,


Cristos deasupra mea,


Cristos la dreapta mea,


Cristos la stânga mea,


Cristos în lăţime,


Cristos în lungime,


Cristos în înălţime,


Cristos în inima tuturor celor care se gândesc la mine, 


Cristos în toţi ochii care mă văd,


Cristos în toate urechile care mă ascultă."


("Platosa" Sf.Patrick)

Binecuvantat sa fie Dumnezeu in veci !


Cristos este iubirea mea,

Cristos este Domnul meu,

Cristos este Prietenul meu,

Cristos este Mantuitorul meu,

Cristos este Salvatorul meu,

Cristos e surasul meu, 


Cristos este insasi Viata mea,

Cristos e TOTUL!


Te iubesc Isuse...
si stiu ca si TU ma iubesti...




siiii,

te rog,

Binecuvanteaza-mi familia ,
Binecuvanteaza-mi prietenii,
Binecuvanteaza toate sufletele!

Cristos s-a nascut, sa fim fericiti!

Micul si dulcele Isus

s-a nascut in inima mea si sunt fericita.

M-as bucura sa
stiu ca s-a nascut si in inimile voastre.


Desi drumul a fost lung, si anevoios,
iata ca am ajuns si eu cu colinda.
Am adus cu mine multa iubire,
bucurie senina si zeci de binecuvantari pentru voi dragii mei.



Va multumesc pentru fiecare fior de inima si

pentru fiecare mireasma de gand cu care ati innobilat acest taram al iubirii.




Va doresc tuturor ,si fiecaruia in parte, 
sa primiti in sufletele voastre tot ce ati visat si e bun,
dar mai apresus de toate : 

sa-L primiti pe Isus !




Sarbatori fericite si binecuvantate !

22 decembrie 2009

Suntem frumoase?

Iata o intrebare 
pe care consider ca ar trebui sa ne-o adresam fiecare dintre noi
acum, cu cateva zile inainte de Nasterea Domnului Isus.
Si pentru ca  ma consider nascuta din Dumnezeu, 
si pentru ca doresc sa-i plac doar LUI,
voi urma sfaturile pe care cred ca insusi Dumnezeu ni le-a daruit
prin vocea lui Iosif Ton in urmatoarea predica...
















Te rog, Doamne Dumnezeul meu, binecuvinteaza-ne, lumineaza-ne si ajuta-ne sa fim cu adevarat frumosi in seara Nasterii Tale si in toate zilele vietii noastre. 

Indura-te de noi iubirea mea dulce.

17 decembrie 2009

"Am fost la portile Cerului si ale Iadului"- Marturia Gloriei Polo







                                                              



Dumnezeu sa va binecuvanteze
cu toate harurile si cu toata Indurarea Sa !                                        

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...