FELICITĂRI MEDICULUI MUSULMAN CARE A REFUZAT AVORTUL RECENT LA GIULEŞTI! AVORTUL ESTE CRIMĂ ! Cei care au făcut acest avort au încălcat în mod grav atât legea lui Dumnezeu, cât şi legea umană ! Orice medic are dreptul legal de a refuza avortul pe motive de conştiinţă, iar în faţa lui Dumnezeu are chiar obligaţia de a refuza avortul în toate situaţiile. Medicul trebuie să refuze avortul chiar dacă nu i s-ar recunoaşte acest drept de către lege, cu atât mai mult dacă i se recunoaşte acest drept de către lege! Consiliul Europei a reafirmat anul trecut DREPTUL MEDICILOR DE A REFUZA PRACTICAREA AVORTULUI PE MOTIVE DE CONŞTIINŢĂ, PRECUM ŞI DREPTUL FARMACIŞTILOR DE A REFUZA ELIBERAREA MIJLOACELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEPŢIE CU EFECT ABORTIV:
http://www.catholica.ro/2010/10/12/consiliul-europei-reafirma-dreptul-medicilor-de-a-refuza-practicarea-avortului/
DE ASEMENENEA, SE PREVEDE CĂ NICIUN MEDIC NU POATE FI CONSTRÂNS SĂ PRACTICE EUTANASIA.
Sunt destui medici, atât din alte ţări, cât şi din România, care refuză să facă sau să asiste avorturi. Sunt destui medici cu conştiinţă religioasă, indiferent că sunt creştini sau de altă religie, pentru că Dumnezeu e Unul singur şi legea Lui în privinţa vieţii e aceeaşi în toate religiile!
Recomand şi COMUNICATUL DE PRESĂ AL FEDERAŢIEI PROVITA : MATERNITATEA GIULEŞTI SAU CIMITIRUL GIULEŞTI ?
http://www.culturavietii.ro/2011/04/11/maternitatea-giulesti-sau-cimitirul-giulesti-comunicat-al-federatiei-provita/
Maternitatea Giuleşti sau Cimitirul Giuleşti?
- Comunicat de presă –
Referitor la cel mai recent incident de la maternitatea bucureşteană Giuleşti, în care o femeie a acuzat un medic că a refuzat practicarea avortului eugenetic “din motive religioase”, Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România, angajată în apărarea vieţii umane de la începutul său, face următoarele precizari:
- Avortul la orice vârstă a sarcinii este un act criminal; cu atât mai mult un avort săvârşit la o vârstă atât de înaintată (6 luni), întrucât procedeul este foarte dureros pentru copil, nu doar traumatizant pentru mamă. Federaţia Pro-vita condamnă întreaga legislaţie care permite avortul şi acuză lipsa oricărei proceduri instituţionale de consiliere şi sprijinire a femeii şi familiei în criză.
- Remarcăm ipocrizia presei, oglindă fidelă a societăţii româneşti, care se preface a nu vedea nedreptatea profundă a motivaţiei pentru care s-a apelat la avort: probabilitatea ca fătul să sufere de Sindrom Down. Condamnarea la moarte a unei fiinţe umane lipsite de apărare pentru “vina” de a avea o afecţiune genetică este dovada că societatea care o acceptă şi practică nu este o societate a dreptăţii, echităţii şi umanismului – aşa cum se pretinde a fi – ci una a barbariei, discriminării şi bunului plac, a domniei celui puternic împotriva celui slab.
Deşi eugenia este, formal, interzisă de lege, constatăm că astăzi se apelează la ea tot mai mult, folosindu-se progresele ştiinţei nu pentru ameliorarea suferinţei, ci pentru curmarea vieţii suferindului, considerat o fiinţă inferioară, o povară sau o ameninţare pentru părinţi şi societate. Statul şi cetăţenii săi care susţin avortul eugenetic nu sunt exponenţii unei civilizaţii a dreptului şi a echitabilităţii, ci doar garanţi ai ipocriziei, ai violenţei, ai încălcarii demnităţii umane şi a celor mai elementare drepturi.
Ne punem întrebarea, în mod firesc, la ce mai folosesc sumele colosale alocate educaţiei privind drepturile oamenilor cu dizabilităţi şi integrării acestora în societate, de vreme ce un număr tot mai mare dintre dizabilii nenăscuţi sunt eliminaţi, atunci când o lege strâmbă o permite, fără scrupule şi remuşcări. Până la eliminarea lor după naştere – şi repetarea unor episoade dramatice, recente, ale istoriei umanităţii – nu mai este decât un pas.
- Privind refuzul unui membru al personalului medical de a săvârşi avortul, subliniem că acest refuz este perfect legitim şi în conformitate cu etica medicală, care îl recunoaşte sub denumirea de “obiecţie pe motive de conştiinţă” sau “obiecţie morală”. Federaţia Pro-vita încurajează medicii, asistenţii şi farmaciştii să îşi exercite acest drept şi să renunţe la procedura criminală a avortului.
- Copilul căzut victimă avortului târziu la Maternitatea Giuleşti avea aceeaşi vârstă şi aceleaşi drepturi ca şi copiii născuţi prematur şi arşi în aceeaşi unitate sanitară în urmă cu câteva luni. Cu toate acestea, ei au fost trataţi diferit: doar unii au fost îngrijiţi, plânşi şi compătimiţi, de medici, presă şi societate laolaltă. Acesta este semnul unei profunde schizofrenii morale, care nu se poate vindeca printr-o infuzie de „capital” sau de bunăstare, ci doar prin una de omenie, dragoste şi credinţă.
http://www.catholica.ro/2010/10/12/consiliul-europei-reafirma-dreptul-medicilor-de-a-refuza-practicarea-avortului/
DE ASEMENENEA, SE PREVEDE CĂ NICIUN MEDIC NU POATE FI CONSTRÂNS SĂ PRACTICE EUTANASIA.
Sunt destui medici, atât din alte ţări, cât şi din România, care refuză să facă sau să asiste avorturi. Sunt destui medici cu conştiinţă religioasă, indiferent că sunt creştini sau de altă religie, pentru că Dumnezeu e Unul singur şi legea Lui în privinţa vieţii e aceeaşi în toate religiile!
Recomand şi COMUNICATUL DE PRESĂ AL FEDERAŢIEI PROVITA : MATERNITATEA GIULEŞTI SAU CIMITIRUL GIULEŞTI ?
http://www.culturavietii.ro/2011/04/11/maternitatea-giulesti-sau-cimitirul-giulesti-comunicat-al-federatiei-provita/
Maternitatea Giuleşti sau Cimitirul Giuleşti?
- Comunicat de presă –
Referitor la cel mai recent incident de la maternitatea bucureşteană Giuleşti, în care o femeie a acuzat un medic că a refuzat practicarea avortului eugenetic “din motive religioase”, Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România, angajată în apărarea vieţii umane de la începutul său, face următoarele precizari:
- Avortul la orice vârstă a sarcinii este un act criminal; cu atât mai mult un avort săvârşit la o vârstă atât de înaintată (6 luni), întrucât procedeul este foarte dureros pentru copil, nu doar traumatizant pentru mamă. Federaţia Pro-vita condamnă întreaga legislaţie care permite avortul şi acuză lipsa oricărei proceduri instituţionale de consiliere şi sprijinire a femeii şi familiei în criză.
- Remarcăm ipocrizia presei, oglindă fidelă a societăţii româneşti, care se preface a nu vedea nedreptatea profundă a motivaţiei pentru care s-a apelat la avort: probabilitatea ca fătul să sufere de Sindrom Down. Condamnarea la moarte a unei fiinţe umane lipsite de apărare pentru “vina” de a avea o afecţiune genetică este dovada că societatea care o acceptă şi practică nu este o societate a dreptăţii, echităţii şi umanismului – aşa cum se pretinde a fi – ci una a barbariei, discriminării şi bunului plac, a domniei celui puternic împotriva celui slab.
Deşi eugenia este, formal, interzisă de lege, constatăm că astăzi se apelează la ea tot mai mult, folosindu-se progresele ştiinţei nu pentru ameliorarea suferinţei, ci pentru curmarea vieţii suferindului, considerat o fiinţă inferioară, o povară sau o ameninţare pentru părinţi şi societate. Statul şi cetăţenii săi care susţin avortul eugenetic nu sunt exponenţii unei civilizaţii a dreptului şi a echitabilităţii, ci doar garanţi ai ipocriziei, ai violenţei, ai încălcarii demnităţii umane şi a celor mai elementare drepturi.
Ne punem întrebarea, în mod firesc, la ce mai folosesc sumele colosale alocate educaţiei privind drepturile oamenilor cu dizabilităţi şi integrării acestora în societate, de vreme ce un număr tot mai mare dintre dizabilii nenăscuţi sunt eliminaţi, atunci când o lege strâmbă o permite, fără scrupule şi remuşcări. Până la eliminarea lor după naştere – şi repetarea unor episoade dramatice, recente, ale istoriei umanităţii – nu mai este decât un pas.
- Privind refuzul unui membru al personalului medical de a săvârşi avortul, subliniem că acest refuz este perfect legitim şi în conformitate cu etica medicală, care îl recunoaşte sub denumirea de “obiecţie pe motive de conştiinţă” sau “obiecţie morală”. Federaţia Pro-vita încurajează medicii, asistenţii şi farmaciştii să îşi exercite acest drept şi să renunţe la procedura criminală a avortului.
- Copilul căzut victimă avortului târziu la Maternitatea Giuleşti avea aceeaşi vârstă şi aceleaşi drepturi ca şi copiii născuţi prematur şi arşi în aceeaşi unitate sanitară în urmă cu câteva luni. Cu toate acestea, ei au fost trataţi diferit: doar unii au fost îngrijiţi, plânşi şi compătimiţi, de medici, presă şi societate laolaltă. Acesta este semnul unei profunde schizofrenii morale, care nu se poate vindeca printr-o infuzie de „capital” sau de bunăstare, ci doar prin una de omenie, dragoste şi credinţă.
Dumnezeu sa ne binecuvanteze cu toate Harurile Spiritului Sfant pentru a ne face constienti de valoarea vietii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu