Calea Crucii - Statiunea a 13 a - Luarea de pe Cruce

Azi(va rog dati clik pe "AZI" pentru a afla o informatie importanta)...

 Isus: "Mediteaza , suflet iubit, aceasta scena unica in istoria omenirii: Mama care a nascut pe Dumnezeu Cel Viu, care L-a tinut inbratele Sale binecuvantate si L-a daruit oamenilor, 

Il primeste de la oameni mort pe Cruce!

Ce Mister de impietate din partea oamenilor! Dar mai presus de toate ce Mister de pietate din partea Mamei lui Dumnezeu si a Mamei oamenilor!

Sabia durerii a strapuns inima Divinei Mame cand Ne-am intalnit pe Calea Crucii.A strabatut-o pana in adanc la picioarele Crucii cand M-a vazut murind si strapuns cu sulita.Si a zdrobit-o in intregime cand M-a primit in brate mort, cu Inima strapunsa, pe Inima Ei Materna.

Tabloul acesta nu se poate nici descrie , nici picta, nici sculpta, in toata profunzimea realitatii sale de durere, de iubire si daruire.

Pietatea si arta omeneasca au cauta sa redea ceva din aceasta misterioasa scena.Dar le-a scapat total esenta acestui Mister al Pietatii Mariei si anume ca Divina Mama , primindu-Ma mort in bratele Sale, cu cea mai mare durere, ca Mama a omenirii, M-a oferit Tatalui ceresc cu cea mai arzatoare iubire, impreuna cu imensa Ei suferinta, drept Victima de ispasire pentru pacatele oamenilor si pentru ca ei sa redobandeasca  in suflet Viata Dumnezeiasca.

Si aici Iubirea triumfa! Ea transforma un Mister de moarte in Mister de viata.Maria isi arata in cel mai profund abis de durere pietatea sa incomparabila atat fata de Mine, Fiul Ei si Dumnezeu, cat si fata de oameni, fiii Ei din  durerile Crucii.Aceasta Pietate nu e altceva decat Ibirea cea mai pura a Mamei care se jertfeste impreuna cu fiul, pentru ca ceilalti fii ":morti" sa fie iarasi "vii"in Dumnezeul Cel Viu.

Vezi , asadar, suflet al pietatii Mariei, ca Divina Mama ramane si in Misterele de durere tot Maica Vietii.Ea Ma primeste luat de pe Cruce, mort, ca sa Ma redea oamenilor Viu, dupa Inviere, spre Invierea lor.

Dar acest Mister te mai invata si altceva : cand Isus e mort in suflete sa-L iei cu pietate in brate , ca Divina Mama, si sa-L oferi Tatalui tocmai pentru aceste suflete.

Da! Pentru ca milioane de suflete Ma rastignesc si Ma ucid iarasi prin pacate de moarte, indeosebi in aceasta epoca a pacatului...Tu nu le dispretui, ca M-ai dispretui pe Mine mort in ele! Fiindca Ma iubesti si pe Mine si pe Mama Pietatii, urmeaza-ne in pietate, adica in iubire si jertfire.

Cand Trupul Meu e luat jos de pe Cruce, e asezat nu pe catalac, ci pe bratul cald si drag al Mamei Mele Iubite!

El e catafalcul Meu impodobit cu florile virtutilor si ispasirii.Ea Imi acopera mainile si picioarele reci, Trupul fara viata, ci mainile Sale.Se pleaca si Imi saruta Ranile , una cate una...Ma mangaie pe fruntea incununata cu spini si Sange.

Inima Ei de Mama a durerii afla in Mine Suprema Mangaiere.Afla bucuria in jertfa Mea, in rana Inimii Mele larg deschisa, plina de toata amaraciunea suferintei si a rastignirii Mantuitoare.

Divina Mama cufundata in abisul durerii este Model de urmat al sufletelor prigonite si intemnitate pentru Mine.Asadar, daca esti si tu chinuita de suferinta si dureri trupesti si sufletesti, vino la picioarele Crucii Mele .Aici gasesti mangaiere si consolare, bucurie , rabdare si pace interioara in persecutii.

Eu , direct si prin Divina Mama, te intaresc si te incurajez in lupta vietii.Iar tu sufera pentru Mine, pentru consolarea Inimii Mele!

Moartea Mea a fost pentru Maria un martiriu de nedescris, un martiriu crud, dureros, nou, caci nu mai avea langa Ea pe Fiul EI Adorat.

Asa cum Ea s-a lasat in Voia lui Dumnezeu Tatal in clipa mortii Mele, lasa-te si tu in Voia Mea Divina.Fii sigura! Eu Insumi doresc sa fii prigonita pentru Mine si sa suferi inchisoare pentru Numele Meu.

Resemneaza-te si te roaga continuu; adora-Ma perpetuu aici unde te afli, departe de lume, in robie, dar langa Mine, Insangeratul Euharistic.

Pentru Mine , Fiul lui Dumnezeu Cel prigonit, robia ta si a tuturor celor din Biserica Tacerii este nespus de valoroasa si bogata.Ea este o participare la Patima Mea.

eu Mi-am varsat Sangele Sfant si Binecuvantat, Sangele rascumparator de suflete, prin Ranile de la maini si de la picioare, prin Rana Inimii.Mi-am varsat tot Sangele, desi era suficient sa cada i singura picatura din Trupul Meu de Om - Dumnezeu ca lumea sa fie mantuita si rascumparata din pacat.

De ce atat Sange? Voiam sa-Mi arat marinimia si dragostea fata de oameni, sa le arat ca Eu nu le port o dragoste partiala , ci totala, eterna.Nu pana la moartea pe Cruce, ci si dupa moarte, in Euharistie, unde sunt Prezent de veacuri si voi sta pana la sfarsitul lumii.

Dragostea a ranit , a strapuns si a sfasiat Inima Mea.A scurs-O de tot Sangele.Ea este garantia cea mai sigura pentru mantuirea , sfintirea si fericirea sufletelor voastre.

Mama stand sub cruce si primindu-Ma de pe Cruce in bratele Sale , a simtit si a trait momentul culminant al daruirii Mele.A trait in inima Ei cereasca si nevinovata strapungerea adanca a sulitei care a deschis Inima Mea.Si daca in acest moment nu a murit de durere, este pentru ca am sustinut-O in viata Eu , Fiul.

Am prelungit si am sustinut viata Mamei ca sa fie un sprijin sigur al Apostolilor Mei ramasi singuri in lupta care ii astepta.Voiam sa fie Mama si taria Bisericii infiintate de Mine, Invatatorul si Mantuitorul.

Acestei Biserici iubite, Mama i-a oferit Inima Ei strapunsa de sabia durerii, Inima Ei Insangerata de Mama.

Ea ii este Ocrotitoare Perpetua.E Cetate de salvare pentru toate sufletele suferinde, pentru toti prigonitii din veacuri si de peste veacuri, pentru martiri si martire, pentru toti sfintii si pentru cei ce vor sa moara pentru Mine.

Tu , fiica Mea,trebuie sa ai fata de aceasta Mama Sfanta a Iubirii Eterne o pietate sincera, o iubire etrna, o ascultare filiala, un atasament total si o devotiune adanca, un respect sincer , cald si statornic.Iubeste pe Mama , caci Imi este Mama si Mie si tie.

Impresionata de cele ce s-au intamplat cu Mine si chinuita pana in adancuri , dupa moartea Mea, Ea ar fi voit sa paraseasca Pamantul, dar Eu nu am lasat-O.Dragostea de Mine si de voi a tinut-O in viata.Si cand Inima Mea nu mai batea pentru voi, Inima Ei  traia momentul durerii de sub Cruce.

Priveste pe Mama si nu cauta consolare la oamenii veacului, ci asteapta-le  pe acelea pe care ti le acord Eu, Dumnezeu, pe care ti le ofera Mama prin Biserica.Urmeaza pe Maria in suferinta si prigonire oricand , oriunde si in orice imprejurare.

Care erau dorintele si sentimentele mamei cand Trupul Meu Neinsufletit era pe bratul Ei ? Era sa Ma vada Inviat din morti , precum am spus! Sa Ma vada Prezent in Euharistie, adorat si preamarit, precum am cerut atunci si cer si astazi.

Mama era trista pentru ca nu se putea desparti de dreptul Ei legitim: de MIne, Fiul iubit si adorat.Dar Ea stia ca Patimile Mele deschideau sursele Iubirii Divine a Tatalui pentru oameni.Dadea curs Misiunii Sale  de peste veacuri in toate generatiile lumii.

Isi vedea menirea de Mama implinita, vedea Opera Adorarii raspandita pe tot Pamantul.Ma vedea Insangerat in Euharistie si Adorat de toti oamenii si mai ales de intreaga Crestinatate.

Mama stia si era sigura ca desi sunt mort, Eu totdeauna sunt Viu langa Ea si Prezent in Inima Ei iubitoare.

Imi contempla Ranile deschise si Trupul Insangerat .

Cunostea ca Eu Ma voi numi pe Mine Insumi Insangeratul Euharistic.Meditand ranile deschise de piroane la maini si la picioare precum si cele deschise de toate instrumentele de tortura, Ea nu vedea in fata ochilor numai Chipul Meu Insangerat, ci si Indurarea Divina.

In dragostea pentru Mine, Mama astepta Invierea Mea si fixarea Prezentei Mele Dumnezeiesti in Euharistie.

Acest Mister Euharistic ii oferea Mamei pe Fiul.De aceea Ea a continuat sa se jertfeasca , sa Ma adore, supunandu-se Vointei tatalui si Mie.

Fa si tu ca Mama si faceti asa voi toti , adoratorii Mei!

Jertfiti-va si va atasati Mie prin viata de rugaciune , de adoratie, de meditaie, de renuntare si pietate.

Ce a facut mama dupa Moartea Mea si dupa luarea Mea de pe Cruce? Ma medita, Ma contempla, Ma adora perpetuu...

Ma privea cu ochi materni si ramanea patrunsa de durere in rugaciune si priveghere.

Despartirea Mea de Mama, de Apostoli si de cei care Ma iubeau si pe care ii iubeam, a inceput prin incetarea batailor Inimii Mele.Era incercarea suprema  la care M-a supus Tatal , ca Inima Mea care a iubit lumea sa nu mai fie in stare sa bata pentru ea.

Esteincercarea unica: sa inchid ochii si sa nu privesc pe cei ce Ma priveau cu admiratie si compatimire.Suferinta si moartea este gradul cel mai ridicat de Iubire a Mea fata de voi si a voastra fata de Mine...

Jertfa, suferinta este mijlocul cel mai eficace pentru a intra in ambientul Meu, in Staulul Bisericii Mele.Aceasta durere si jertfa totala , daruirea voastra de victima, o masor dupa marinimia cu care va lasati rastignite de Mine.

Prin ea implinesc si inmultesc mangaierea voastra.Daca voi va tineti legamantul facut si cuvantul dat ca sunteti si ramaneti victimele Mele si adoratoare Euharistice, las binecuvantarea Mea asupra voastra si asupra tuturor alesilor Mei".

Mantuitorul meu

mort si asezat pe bratele Divinei Mame!

Misterul pe care mi-l dezlavui despre pietatea Mamei Dumnezeiesti ma impresioneaza adanc.Vreau sa am si eu aceasta pietate fata de Tine, Fiul lui Dumnezeu si al Mariei, si fata de sufletele in care Isus e mort din cauza pacatelor.

Da-mi harul acestei Statiuni si Te urmez impreuna cu Mama Pietatii...

Vino pe bratul meu si in inima mea.Aici Te pastrez cu tot devotamentul si Te ador perpetuu, o vesnicie.

Marie! Permite-mi sa ador  pe Preascumpul Tau Fiu tinut in bratele Tale! Sa ador pe Mantuitorul  meu cel Rastignit si sa amestec lacrimile mele cu ale Tale, pentru mine si pentru lume...

Fereste-ma , prin ocrotirea Ta cea puternica , de  nenorocirea de a rastigni din nou pe Isus prin pacate  si de a strapunge astfel , printr-o noua sulita , Inima Sa Dumnezeiasca si inima Ta de Mama.

sursa: cartea "Teologia Patimilor"

APROBARE,

Raman uimit de ceea ce lucreaza Isus in sufletul cunoscut de mine inca din 1949, cand am fost numit de Sfantul Scaun Apostolic, DIRECTORUL SPIRITUAL AL SOREI MARIA IONELA,in plina prigoana.

Cu adevarat este DUMNEZEU Cel care vorbeste , si atat eu cat si Episcopul Ioan Suciu mort martir la inchisoarea din Sighet si altii nu ne inselam in constatarile noastre.

De aceea cu draga inima si cu toata puterea pe care o am de la Isus bunul nostru Mantuitor,aprobam si binecuvantam volumul  

"TEOLOGIA PATIMILOR" ,

si doresc sa rodeasca in suflete cum rodeste in sufletul meu.

Bucuresti 26 octombrie, 1980, Sarbatoarea Divinei Fondatoare.

Episcop Ioan Dragomir

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu inimi care sa-L adore perpetuu... !