Te caut din toata inima...

16 septembrie 2009

Miracolele euharistice: dovezi ale Prezenţei Reale

La fiecare Liturghie, urmând porunca lui Isus, preotul ridică ostia şi spune: “Luaţi şi mâncaţi din acesta toţi: acesta este Trupul meu, care se jertfeşte pentru voi”. Apoi ridică potirul şi spune: “Luaţi şi beţi din acesta toţi: acesta este potirul Sângelui meu, al noului şi veşnicului legământ, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Faceţi aceasta în amintirea mea”.

Doctrina transubstanţierii, învăţătura conform căreia pâinea şi vinul se transformă cu adevărat în trupul şi sângele lui Isus Cristos, este una dificilă. Când Cristos le-a spus prima oară discipolilor săi despre ea, mulţi au respins-o. Dar Isus nu şi-a explicat afirmaţia, nici nu a corectat-o, ci pur şi simplu le-a repetat apostolilor porunca, la Cina cea de Taină. Unii creştini nu reuşesc nici astăzi să accepte această învăţătură. De-a lungul istoriei însă multe persoane au relatat despre miracole care i-au întors la adevăr. Biserica a recunoscut peste o sută de miracole euharistice, multe dintre ele având loc în perioade în care credinţa în transubstanţiere era în declin.

Unul dintre primele miracole a fost semnalat de Părinţii din pustiul Egiptului, care s-au numărat printre primii călugări creştini. Unul dintre aceşti călugări se îndoia de Prezenţa Reală a lui Isus în pâinea şi vinul consacrate. Doi dintre fraţii lui călugări s-au rugat pentru întărirea credinţei sale. Mergând la Liturghie au avut parte de o experienţă ce ne-a fost transmisă prin scris. Când pe altar a fost aşezată pâinea, cei trei călugări au văzut acolo şi un copilaş. Când preotul şi-a îndreptat mâna către pâine, un înger a coborât cu o sabie şi a turnat din sângele copilului în potir. Când preotul a început să frângă pâinea, îngerul a început să taie copilaşul în bucăţele. În fine, când a venit momentul Împărtăşaniei, preotul a îndreptat spre gura călugărului cu îndoieli bucăţi de carne ce sângerau. În faţa acestei imagini, călugărul s-a înfricoşat şi a strigat: “Doamne, cred că această pâine este trupul Tău, iar în acest potir sângele Tău”. În acea clipă, bucata de carne a luat chipul pâinii; călugărul s-a împărtăşit şi i-a adus mulţumire lui Dumnezeu.

Ceilalţi călugări au înţeles de asemenea mai profund miracolul care are loc la fiecare Liturghie. Ne-au lăsat în scris: “Dumnezeu cunoaşte natura umană şi faptul că oamenii nu consumă carne crudă, şi de aceea şi-a transformat trupul în pâine şi sângele în vin, pentru ca să poată să fie primite cu credinţă”.

Pânze însângerate

În 1263, un preot german cunoscut ca Petru din Praga avea de asemenea probleme cu doctrina transubstanţierii. Pe când celebra Liturghia în Bolseno, Italia, din ostie a început să curgă sânge pe corporal, chiar în momentul consacrării. Cazul a fost raportat Papei Urban al IV-lea, care a solicitat o anchetă, concluzia fiind că este vorba de un miracol. Pânza însângerată este încă expusă în Catedrala din Orvieto, Italia. Există multe miracole euharistice similare celei experimentate de Petru din Praga, în care ostia s-a transformat în trup şi sânge.

Papa Urban avusese deja legătură cu un miracol euharistic. Cu câţiva ani înainte, fericita Iuliana de Cornillon, din Belgia, a avut o viziune în care a văzut o lună plină întunecată într-un singur punct. O voce cerească i-a spus că luna îl reprezenta pe Cristos în acel moment, iar punctul întunecat indica faptul că în calendarul liturgic lipsea o sărbătoare în cinstea Trupului lui Cristos (Corpus Christi). Ea i-a relatat viziunea pe care a avut-o oficialului Bisericii locale, Arhidiaconul de Liege, cel care mai apoi a devenit Papa Urban al IV-lea. Amintindu-şi de viziunea Iulianei în timp ce investiga miracolul raportat de Petru din Praga, Urban i-a cerut Sfântului Toma de Aquino să compună Oficiul pentru Liturghie şi pentru Liturgia Orelor pentru o nouă sărbătoare dedicată devoţiunii faţă de Euharistie. Această Liturgie pentru Corpus Christi (mai deplin definită în 1312) este foarte asemănătoare u cea pe care o celebrăm astăzi.

La Liturghia din Duminica Paştelui, în 1331, în Blanot, un mic sat din centrul Franţei, una dintre ultimele persoane care au primit Împărtăşania a fost o femeie pe numele ei Jacquette. Preotul a pus ostia pe limba ei, s-a întors şi a pornit spre altar. Nu a observat că ostia i-a căzut din gură şi a ajuns pe haina care îi acoperea femeii mâinile. Când i s-a atras atenţia, s-a întors la Jacquette, care era încă în genunchi. În loc să găsească ostia pe haina ei, a văzut doar o pată sângerie. După Liturghie, preotul a luat haina în sacristie şi a pus-o într-un vas cu apă. A spălat locul de mai multe ori, dar de fiecare dată pata devenea mai închisă şi mai mare, în final ajungând de dimensiunea ostiei. A luat un cuţit şi a tăiat partea însângerată de bucata de ostie căzută pe haina femeii. A pus bucata de pânză în tabernacol, alături de ostiile consacrate rămase neconsumate după Liturghie.

Ostiile consacrate atunci nu au fost niciodată distribuite la Împărtăşanie. Au fost păstrate în tabernacol, alături de bucata de pânză. După sute de ani, ele erau perfect conservate. Din păcate ostiile s-au pierdut în timpul Revoluţiei Franceze, în timp ce bucata din haina femeii a fost salvată de un credincios din parohie, pe nume Dominique Cortet. Acum relicva este expusă solemn, an de an, în sărbătoarea Corpus Christi, în biserica Sf. Martin din Blanot.

O lumină strălucitoare

Monstranţa cu relicva
de la Santarem.

În cazul unora dintre miracolele euharistice, ostiile emit lumini strălucitoare. În 1247, de exemplu, o femeie din Santarem, Portugalia, se temea că soţul nu îi este fidel în totalitate. A mers la o vrăjitoare care i-a promis că soţul se va întoarce la ea dacă îi va aduce ei o ostie consacrată. Femeia a fost de acord. La Liturghie, femeia a reuşit să ia o ostie consacrată şi să o pună într-un batic, dar înainte să poată să ajungă la vrăjitoare, pânza s-a îmbibat cu sânge. Femeia s-a speriat. S-a dus rapid acasă şi a ascuns baticul şi ostia în dulapul din dormitor. Noaptea, din dulap ieşea o lumină puternică. Soţul ei a văzut, iar soţia i-a povestit cele întâmplate. În ziua următoare, mulţi locuitori ai oraşului au venit în casa lor, atraşi de lumină.

Oamenii i-au povestit evenimentele extraordinare preotului paroh, care a venit de asemenea la casa celor doi. A luat ostia şi a dus-o înapoi la biserică, aşezând-o într-un recipient din ceară în care ostia a continuat să sângereze timp de trei zile. Ostia a rămas în acest recipient timp de patru ani, până când, într-o zi, când preotul a deschis uşiţa tabernacolului, a văzut vasul de ceară spart în bucăţele mici, iar în locul lui un vas din cristal, cu sânge în el. Casa unde a avut loc miracolul a fost transformată în 1684 într-o capelă. Miracolul a continuat să se repete mulţi ani, în a doua duminică din luna aprilie. Relicvariul în care se află ostia miraculoasă este aşezat deasupra tabernacolului din biserica Sf. Ştefan din Santarem, putând fi văzut de pelerini pe tot timpul anului.

Un fenomen similar a avut loc în jurul anului 1300, în satul Wawel de lângă Cracovia, Polonia. Câţiva hoţi au pătruns într-o biserică şi au furat monstranţa conţinând ostii consacrate. Când s-au convins că monstranţa nu este făcută din aur, au aruncat-o într-o mlaştină. La lăsarea întunericului, din locul unde se afla monstranţa cu ostiile consacrate a început să emane o lumină atât de puternică încât putea fi văzută de la câţiva kilometri depărtare. Sătenii s-au speriat şi l-au anunţat pe Episcopul de Cracovia. Acesta a cerut trei zile de post şi de rugăciune. În a treia zi, el a condus personal o procesiune spre mlaştină. Acolo a găsit monstranţa şi ostiile consacrate, toate intacte. An de an, în sărbătoarea Corpus Christi, acest miracol este celebrat în biserica Corpus Christi din Cracovia.

Faţa Pruncului Isus

În unele miracole euharistice, pe ostie a apărut o imagine. Miracolul din Eten, Peru, de exemplu, a început la 2 iunie 1649. În acea noapte, pr. Jerome Silva se pregătea să pună la loc monstranţa când a văzut pe ostie imaginea unui copil cu bucle dese şatene care îi ajungeau pe umeri. A arătat ostia mulţimii, cu toţii fiind de acord că era chipul Pruncului Isus. A doua apariţie a avut loc luna următoare. În timpul unei alte expuneri a Euharistiei, Pruncul Isus a apărut din nou pe ostie, îmbrăcat într-o haină purpurie pe deasupra unei cămăşi, după obiceiul indienilor locului, mohicanii. Apariţia a fost interpretată ca o dovadă a iubirii lui Cristos pentru mohicani. În timpul apariţiei, care a durat circa 15 minute, mulţi au văzut pe ostie şi trei inimi mici albe, simbolizând probabil cele trei Persoane ale Preasfintei Treimi. Celebrarea Pruncului Miraculos de la Eten atrage încă mii de oameni în Peru în fiecare an.

Un miracol similar a avut loc mult mai recent, acum câţiva ani. A început la 28 aprilie 2001, în Trivandrum, India. Pr. Johnson Karoor, din Biserica Siro-Malankareză, celebra Sfânta Liturghie când a văzut trei puncte pe ostia consacrată. S-a oprit şi a privit Euharistia. I-a invitat apoi pe ceilalţi prezenţi la Liturghie să privească ostia, şi au văzut şi aceştia punctele. Le-a cerut credincioşilor să rămână în rugăciune şi a pus Sfânta Euharistie în tabernacol. La Liturghia din 5 mai, pr. Karoor a observat din nou ceva neobişnuit pe ostie, de data aceasta o faţă umană. În timpul adoraţiei figura a devenit mai clară. Pr. Karoor povestea ulterior: “Nu aveam puterea să le spun ceva credincioşilor. Am stat deoparte şi nu îmi puteam controla lacrimile. Noi obişnuim să citim din Scriptură şi să reflectăm asupra celor citite în adoraţie. Pasajul din acea zi a fost Ioan 20,24-29, în care Isus i-a apărut Sf. Toma şi i-a cerut să se uite la rănile Lui”. Pr. Karoor a chemat un fotograf, iar fotografiile realizate atunci pot fi văzute pe internet.

Minuni cu ape

Un total alt gen de miracol euharistic a fost înregistrat de Sf. Zosimus din Palestina, în secolul al VI-lea. Miracolul este legat de Sf. Maria Egipteanca, ce şi-a părăsit părinţii la doisprezece ani şi a devenit prostituată. După şaptesprezece ani a ajuns în Palestina. În sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, Maria a mers spre biserică, în căutare de “clienţi”. La uşa bisericii ea a văzut o imagine a Fecioarei Maria. A fost copleşită de remuşcări pentru viaţa pe care o dusese şi i-a cerut Fecioarei călăuzire. O voce i-a spus: “Dacă vei trece râul Iordanului vei găsi pacea”. A doua zi Maria a urmat sfatul. Ajunsă peste Iordan a început să trăiască după modelul eremiţilor, singură, în deşert, timp de patruzeci şi şapte de ani. Aşa cum i-a promis Fecioara, sufletul Mariei a găsit pacea.

Într-o zi a văzut un călugăr, pe Sf. Zosimus din Palestina, care venise în pustiu pentru perioada Postului Mare. Deşi nu se mai întâlniseră niciodată, Maria i-a spus pe nume. Au vorbit o vreme, iar la final ea i-a cerut lui Zosimus să îi aducă anul viitor, când va veni, Sfânta Euharistie. Zosimus s-a conformat, dar nu avea barcă să îl treacă dincolo, pe celălalt mal al Iordanului. Credea că nu îşi va putea ţine promisiunea, dar Maria a făcut semnul crucii şi a venit pe apă până la el, pentru a se împărtăşi. L-a rugat să vină în acelaşi loc şi anul viitor, dar când Zosimus a venit a aflat că ea murise. Lângă trupul ei era un bilet în care cerea ca el să o înmormânteze. Zosimus scrie că atunci când a săpat mormântul lângă el a stat tot timpul un leu.

Un alt miracol a avut loc în Avignon, Franţa, în noiembrie 1433. Într-o mică biserică, încredinţată unei ramuri franciscane, o ostie consacrată era expusă pentru adoraţia perpetuă. După câteva zile de ploaie grea, râurile Sorgue şi Rhône ajunseseră la cote periculoase. La 30 noiembrie, Avignonul a fost inundat. Superiorul ordinului şi un alt frate au vâslit cu o barcă spre micuţa lor biserică, convinşi că aceasta fusese distrusă. La faţa locului însă au văzut o minune. Deşi apa în jurul bisericii era de peste un metru înălţime, drumul de la uşa bisericii la altar era perfect uscat iar ostia era neatinsă. Apa era despărţită de o parte şi de alta, ca la despărţirea Mării Roşii. Uimiţi de ceea ce văzuseră, fraţii au chemat alţi membri ai ordinului lor să vadă minunea. Vestea s-a răspândit repede şi mulţi locuitori au venit la biserică, aducând laudă Domnului. Şi astăzi, călugării celebrează an de an minunea la 30 noiembrie. În faţa Preasfântului Sacrament, fraţii cântă Cântarea lui Moise, compusă după despărţirea Mării Roşii.

Miracolul Liturghiei

Credinţa nu trebuie, desigur, să se bazeze doar pe miracole. Unele miracole sunt foarte vechi şi nu există dovezi clare care să le susţină. Fără îndoială, vestea despre astfel de miracole a întărit credinţa multora şi a încurajat Adoraţia Euharistică. Aceasta este şi speranţa acestui articol."
sursa:http://lumea.catholica.ro/2007/02/miracolele-euharistice-dovezi-ale-prezentei-reale/




19 comentarii:

Carmen spunea...

Miracole au fost ,sunt si vor exista mereu.
Sa ne apropiem cu dragoste si credinta de Sfintele Taine.

mmary spunea...

Asa e Carmen, Dumnezeu isi face simtita prezenta pentru a ne intari in credinta insa noi suntem atat de insensibili, atat de putin credinciosi...

De Sfintele Taine trebuie sa ne apropiem cu toata iubirea de care suntem capabili, cu sufletele curate, cu bucurie...

Pace si bine, lumina , puritate si iubire pentru tine !

oraseanul spunea...

Mmary, pe mine cartea aceasta despre miracolele euharistice m-a facut sa-mi urnesc fiinta spre spovada si apoi spre altar. Cu ajutorul ei, Domnul m-a convins pe deplin !

Cand am citit despre cat de incapatanati erau oamenii in necredinta mi-a venit ideea ca eu nu ma deosebesc cu nimic de ei. Si ca pe langa mine trec adevarate minuni. Citeam alte carti si credeam intr-o buna masura actiunea din ele, si pe El nu ?!!! Pana atunci eram "credincios" de duminica ! Faceam act de prezenta.
Cu ajutorul Domnului, am "sesizat" ca in inima mea nu e bucurie adevarata ! Oricat i-as multumi nu reprezinta decat prea putin decat merita El. Si daca-ai stii ce pacate grele au fost ... dar Domnul primeste orice pacatos !

Cat de bun si de milostiv este Domnul ! In veci voi canta Numele Lui !

kis spunea...

Dumnezeu mai face minuni si in zilele noastre,dar cei ce nu vor sa creada le ignora!
Dumnezeu vrea sa fim liberi, si fiecare om sa poata decide personal credinta lui in Dumnezeu.

oraseanul spunea...

Fara El, prezent in sf. euharistie, nu pot face nimic, si nici nu-mi doresc ! Pentru ca am vazut "de ce sunt in stare" singur ! ZERO ! ZERO ??? E cam mult ! Cand zici zero parca suna a "linie de plutire", pe cand eu ma cufundasem cu totul in noroi ! Si El m-a spalat, m-a vindecat, mi-a deschis ochii si a pus in inima mea bucurie, pace, lumina ! Putea altcineva sa faca asta cu mine ?!!!

ITI MULTUMESC DIN TOATA FIINTA MEA DOAMNE ! TU ESTI CEL MAI MINUNAT STAPAN, REGE, FRATE, PRIETEN ! SLAVIT SA FII IN VECI ! AMIN !

Sora mmary, am ocupat cam mult spatiu pe blogul tau. Iarta-ma, promit ... sa mai fac !

Ce-mi doresti tu mie
tu sa obtii dublu ! De la Isus si Maria !
Pace si Bine !

Cristian Lisandru spunea...

Toate aceste întâmplări/evenimente extraordinare te pun serios pe gânduri, acesta este adevărul...

oraseanul spunea...

"până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mântuiesc. Isaia 46:4"

pentru sora mmary si familia ei :

http://www.youtube.com/watch?v=IcPVVuQPNng

mmary spunea...

Oraseanule, voi incepe cu sfarsitul :

iti multumesc !!!

in primul rand pentru melodie, exprima fidel cele mai fierbinti dorinte ale sufletului meu :)

"Fara El, prezent in sf. euharistie, nu pot face nimic, si nici nu-mi doresc ! Pentru ca am vazut "de ce sunt in stare" singur ! ZERO ! ZERO ??? E cam mult !"

In urma cu cateva saptamani, aveam niste discutii aprinse cu cineva, m-a intrebat:

Daca totusi nu exista Isus , cum vezi viata vesnica, cum ti-ai dori sa fie?

i-am raspuns ca nu concep o viata vesnica fara Isus, si nici nu-mi doresc o viata vesnica fara EL...Isus e singurul sens pe care-L are viata mea, e unica poarta pe care vreau sa pasesc intr-o alta lume...

"ITI MULTUMESC DIN TOATA FIINTA MEA DOAMNE ! TU ESTI CEL MAI MINUNAT STAPAN, REGE, FRATE, PRIETEN ! SLAVIT SA FII IN VECI ! AMIN "

Isus e si cel mai minunat iubit, poate primi tot ce am de oferit , niciodata nu va spune ca e prea mult, stie cum sa ma primeasca , cum sa ma cheme ,cum sa ma atinga, cum sa mi se daruiasca astfel incat eu : sa pot ierta, sa pot iubi, sa-L pot iubi frumos...

Te astept cu mult drag de fiecare data sa ocupi cat spatiu din blogul meu doresti si stii de ce? pentru ca de fiecare data il intalnesc pe Isus in tine...

Cat despre cartea cu miracolele, cand am citit-o prima data am devenit , cu ajutorul Sau, din micuta scanteie, o flacara care ardea in focul ei toate celelalte dorinte, doream un singur lucru: pe Isus, in viata, sufletul , trupul , mintea si inima mea...si pentru ca l-am dorit atat de mult El a venit...au fost multe zilele in care l-am simtit traind in mine....nimic nu e mai frumos , mai fascinant , mai pur ca El , iubirea dulce a vietii mele...si , vai mie, l-am suparat de atatea ori, i-am adaugat atatea rani pe trupul minunat pe care nu doream decat sa-l mangai cu toata gingasia...au fost clipe in care-mi doream sa-i pot spala ranile cu lacrimile mele, au fost momente in care i-am imbratisat trupul sfasiat si m-am ascuns in ranile Lui, insa vai, au fost atatea clipe in care pacatele mele au fost biciul care-i sfasia Trupul Sfant ...

Iarta-ma Doamne, te rog iarta-ma , eu micuta ta copila , te iubesc chiar daca te ranesc...

Cat de bun esti Doamne...eu stiu ca m-ai iertat !

Stii ce-ti doresc in aceasta seara?
Sa primesti acel Har prin care sa ti se ia posibilitatea de a-L mai rani pe Domnul Isus!

imi doresc si eu acelasi lucru...

O noapte in care sa-L iubesti asa cum vrea sa fie iubit !

Pace si bine, lumina , puritate si iubire pentru tine si familia ta, pentru totdeauna...

mmary spunea...

Kis, asa e ...

Dumnezeu ne-a lasat atat posibilitatea de a-L iubi cat si aceea de a-L rani...e alegerea noastra ce facem cu aceasta libertate oferita...

Fiecare e liber sa creada in miracole, sau sa le conteste, fiecare e liber sa iubeasca sau sa urasca, fiecare e liber sa traiasca cu Isus sau cu altcineva...

O seara pe care s-o petreci in bratele lui Isus iti doresc !

mmary spunea...

Cristian Lisandru, te rog aseaza aceste ganduri in inima si lasa-le sa infloreasca acolo...cu siguranta parfumul lor il va atrage pe Isus in inima ta...

In aceasta noapte iti doresc sa-i simti mireasma...

geanina codita spunea...

Miracole, credință și Dumnezeu, aș spune ARMONIE...

Am văzut clipul , apariția Maiei este ca de fiecare dată o mare surpriză.

Mulțumesc Mmary pentru dăruire, pentru toate postările care ne luminează zilele.

Te îmbrățișez cu toată dragostea!

mmary spunea...

Geanina, buna dimineata !

Chiar despre Armonia si intensitatea iubirii e vorba draga mea...iar eu ma bucur daca au patruns in sufletul tau...

Asa ca azi asta iti doresc : sa simti armonia iubirii cum iti transforma fiinta...

Te imbratisez cu drag !

Pace si bine, lumina , puritate si iubire pentru tine...

elena marin-alexe spunea...

Minuni au fost si mai sunt inca pentru cei ce cred..
Faotul ca eu afirm acest lucru il certifica minunea pe care am trait-o , sau mai bine zis minunea in urma careia eu inca exist aici in asta viata efemera...
Multumesc pt. Marius Livaru ...un om deosebit ,iubitor si traitor dupa voia lui Dumnezeu.
Te imbratisez scumpa mea cu toata dragostea in Isus Domnul nostru!

mmary spunea...

Doamna Elena, am trait atatea minuni in viata mea incat nimic nu m-ar putea convinge ca ele nu exista...insa cu minuni sau fara credinta mea e aceeasi...Isus e viu si mi se daruieste la fiecare Liturghie...acesta e adevarul fiintei mele...

Va imbratisez si eu cu mult , mult drag dorindu-va sa traiti in fiecare clipa minunea iubirii !

Mariana spunea...

Draga mea Mary, dă-mi să -ţi vorbesc prin vers despre atâtea minuni ce le trăim azi prin Hristos:

MINUNE E TOT ( variantă)

Minune e tot
ce-i din Tine, Iisus,
şi taina iubirii
şi dorul nespus,
şi pasul ce-aleargă
spre frate din zări
la piept să-l cuprindă
cu dulci sărutări.

şi şoapta suavă
din inima mea
ce-şi varsă preaplinul
venind dinspre-a Ta
şi-atingeri de îngeri
de-a‘ noastre iubiri
şi ruga-mplinită
şi ceru-n priviri.

Minune e versul
din Tine desprins
şi rima, măsura
şi focul aprins
şi haru-n cuvinte,
lumina-n condei
şi tot ce-nsenină
trudiţi anii mei.

Minune-i cântarea
cântată cu foc
Iubirea ce-i strânge
pe fraţi la un loc,
şi taina ce-i face
cu Tine părtaşi
sfinţind unitatea
cu-ai noşti ‘naintaşi.

Minune-i cerească
unire în duh
şi ruga-mpletită
în zbor spre văzduh
şi roua pe gene
când doru-i prea greu,
minune, Iisuse,
că-ntreg eşti al meu.

Iertarea deplină
ce Tu ne-ai adus,
Le fel e-o minune,
Slăvite Iisus,
Căci nu-i mântuire
oricât am umbla
Ci numai în Jertfa
şi dragostea Ta.

În taina sfântă ni se împletesc inimile, ale noastre cu Hristos şi unele cu altele...

O noapte odihnitoare în El, Iisus Hristos, Mântuitorul nostru iubit!

mmary spunea...

Mariana, m-au incantat versurile tale,sunt foarte , foarte frumoase...acest vers:

"minune, Iisuse,
că-ntreg eşti al meu"

exprima un adevar care s-a contopit cu inima mea...

Iti multumesc ca ai asternut aceste ganduri de iubire aici si il rog pe Domnul Isus sa te copleseasca cu darurile iubirii Sale...

O zi frumoasa si binecuvantata!

Geanina Codita spunea...

Armonia a ajuns în centrul sufletului meu, iubirea o răsfață...

Pupici geaninoși peste normă, draga mea dragă!

mmary spunea...

Geanina, tare as vrea sa cred ca in centrul sufletului tau acum e doar armonie, chiar m-as bucura ...asa sa fie oare?

Te imbratisez cu drag !

silvia spunea...

O,Isuse i-ti multumesc pentru absolut tot ce ne dai tu ,stiu ca totul este spre binele nostru i-ti multumesc.
Draga mea Mmary nustiu cum m-am simtit inainte de a citi aceste frumoase mesaje,dar stiu cum ma simnt acum si asta datorita dragului Isus si voua ca mi-ati facut sa patrunda aceste cuvinte in inima measi in fiecare celula a fintei mele.
I-ti multumesc Doamne, pentru medicamentul miraculos pe care mi l-ai trimis i-mi place lut de tot sa foloesc cuvintele..Cauta si ve-i gasi!!!ce frumos l-am cautat si l-am gasit si mi-a daruit aceasta lumina,aceasta bucurie,ma lasa sa ma scald in iubirea lui mare unde va iau si pe voi dragele mele si dragii mei,de mai mari minunni nu avem nevoie numa sal cautam pe Isus cu toata inima.
Multumesc Isuse al meu si al vostru al tuturor!!!
Si-ti cer iertare Isuse ca uneori ma pierd,dar cind revin iar la iubirea ta cea mare tu i-mi arati cit ma iubesti,cit ne iubesti !!!
ajuta-ne sa te tinem mereu in inia noastra.
draga mea surioara te las in razele DUHULUI SFINT sa-ti cuprinda toata fiinta ta si sa ti-o faca asemeni Blindului ISUS.
PACEA DOMNULUI SA FIE CU NOI CU TOTII.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...