Scrisori către Dumnezeu
scurtă explicaţie: fragmentele de mai jos sunt din lucrări la ora de religie, ale unor copii americani.
scurtă explicaţie: fragmentele de mai jos sunt din lucrări la ora de religie, ale unor copii americani.
Dragă Dumnezeule,
Eşti într-adevăr invizibil sau este doar o şmecherie?
Lucy- Dragă Dumnezeule,
Ai vrut Tu să faci girafa aşa sau a fost doar un accident?
Norma - Dragă Dumnezeule,
În loc să laşi oamenii să moară şi să trebuiască să faci alţii, n-ar fi mai simplu să îi păstrezi pe cei de acum?
Jane - Dragă Dumnezeule,
Îţi mulţumesc pentru frăţiorul mai mic, dar ceea ce ţi-am cerut eu a fost o păpuşă.
Joyce
Bancuri "religioase"
- - La voi cum se îngroapă morţii?
- Cu popa. Dar la voi?
- La noi popa rămâne afară. - Un preot intră vinerea într-un restaurant şi întreabă pe ospătar:
- Aveţi carne de balenă?
- Nu.
- Dar carne de rechin?
- Nu.
- Mulţumesc. Mi-eşti martor în faţa lui Dumnezeu că am vrut să mănânc carne de peşte vineri, dar nu aveţi. Daţi-mi un cotlet de porc.
La ora de cateheză, părintele întrebă:
- Copii, ştiţi voi ce trebuie să faceţi mai întâi de toate, pentru ca Dumnezeu să vă ierte păcatele?
- Da, răspunse un copilaş, mai întâi trebuie să păcătuim.
La ora de cateheză părintele l-a întrebat pe Fănică ce ştie să spună despre primele pagini ale Bibliei, despre creaţie. Acesta răspunse:
- Dumnezeu a făcut mai întâi lumea şi s-a odihnit. A făcut apoi bărbatul şi iarăşi s-a odihnit. În cele din urmă a făcut şi femeia, însă de atunci nu s-a mai odihnit nimeni...
- Câte porunci există?
- Depinde!
- Cum aşa?
- Pentru bărbaţi zece, iar pentru femei nouă.
- ?!
- Pentru femei nu există porunca: "Să nu pofteşti femeia aproapelui tău".
La o lecţie de catehism parohul i-a întrebat pe copii:
- Cine ştie să-mi spună ce-au gândit despre Isus invitaţii la nunta din Cana când au văzut că a schimbat apa în vin?
Unul dintre copii a răspuns:
- Cred că şi-au zis: Iată un om care trebuie invitat şi la alte nunţi.
La ora de catehism Petrică a fost întrebat:
- Poţi să-mi spui ce au făcut evreii după ce-au trecut Marea Roşie?
- Cred că au stat să se usuce, a răspuns Petrică hotărât.
- De ce Petru l-a trădat pe Isus?
- Pentru că i-a vindecat soacra.
În ajunul căsătoriei, Lucian a mers la spovadă. A primit dezlegarea, dar spre surprinderea lui preotul nu ia dat nici o pocăinţă.
- Părinte, nu-mi daţi pocăinţă?
Surâzând preotul îi spune:
- Mergi în pace, dragul meu, vei avea timp să faci toată viaţa.
(Lucian se numeste si sotul meu, oare el o fi :D ?)
Un preot întâlneşte un copil care plângea.
- De ce plângi băieţaş?, îl întrebă părintele.
- Mi-a dat mămica o monedă de o mie de lei şi am pierdut-o.
Părintele îi dă o mie de lei, dar băieţelul plânge şi mai tare.
- Ei, acum de ce mai plângi?
- Dacă nu pierdeam moneda aceea aveam acum două mii de lei.
Preotul: Moş Tudorache, ascultă-mă, lasă-te de băuturică, căci acesta este duşmanul dumitale cel mai mare.
Moş Tudorache: Bine, părinte, dar nu predici şi dumneata că trebuie să ne iubim duşmanii?
Preotul: Să-i iubim, moşule, însă legea nu ne porunceşte să-i înghiţim.
Într-o parohie de oraş intrase un obicei urât. Femeile veneau la biserică fardate, machiate şi rujate. Unele se apropiau aşa şi de sfânta Împărtăşanie. Parohul s-a gândit că trebuie să i-a măsuri. Nu ştia cum să procedeze. A început prin a atrage atenţia indirect la predică, apoi prin a le spune mai direct că la biserică trebuie să avem o ţinută demnă de casa lui Dumnezeu. Totul în zadar.
Într-o duminică, pe când distribuia sfânta Împărtăşanie a zărit în rând o femeie rujată. Când a ajuns să o împărtăşească, părintele în loc de "Trupul lui Cristos" a spus: "Atenţie Isuse! Proaspăt vopsit."
La restaurant, strecurându-se printre mese, un vagabond întinde mâna:
- Fie-vă milă de un orb!
- Bine mă, dar văd că nu eşti orb, îl apostrofează cineva.
- Eu nu, dar cer pomană pentru tovarăşul meu orb, care este afară.
- Şi ce face el acolo?
- Se uită să nu vină poliţia.
Compozitorul: 15 ani mi-au trebuit să scriu acest cântec de leagăn.
Editorul: De ce atât de mult?
Compozitorul: Pentru că totdeauna mă adormea.
sursa:aici
- Copii, ştiţi voi ce trebuie să faceţi mai întâi de toate, pentru ca Dumnezeu să vă ierte păcatele?
- Da, răspunse un copilaş, mai întâi trebuie să păcătuim.
La ora de cateheză părintele l-a întrebat pe Fănică ce ştie să spună despre primele pagini ale Bibliei, despre creaţie. Acesta răspunse:
- Dumnezeu a făcut mai întâi lumea şi s-a odihnit. A făcut apoi bărbatul şi iarăşi s-a odihnit. În cele din urmă a făcut şi femeia, însă de atunci nu s-a mai odihnit nimeni...
- Câte porunci există?
- Depinde!
- Cum aşa?
- Pentru bărbaţi zece, iar pentru femei nouă.
- ?!
- Pentru femei nu există porunca: "Să nu pofteşti femeia aproapelui tău".
La o lecţie de catehism parohul i-a întrebat pe copii:
- Cine ştie să-mi spună ce-au gândit despre Isus invitaţii la nunta din Cana când au văzut că a schimbat apa în vin?
Unul dintre copii a răspuns:
- Cred că şi-au zis: Iată un om care trebuie invitat şi la alte nunţi.
La ora de catehism Petrică a fost întrebat:
- Poţi să-mi spui ce au făcut evreii după ce-au trecut Marea Roşie?
- Cred că au stat să se usuce, a răspuns Petrică hotărât.
- De ce Petru l-a trădat pe Isus?
- Pentru că i-a vindecat soacra.
În ajunul căsătoriei, Lucian a mers la spovadă. A primit dezlegarea, dar spre surprinderea lui preotul nu ia dat nici o pocăinţă.
- Părinte, nu-mi daţi pocăinţă?
Surâzând preotul îi spune:
- Mergi în pace, dragul meu, vei avea timp să faci toată viaţa.
(Lucian se numeste si sotul meu, oare el o fi :D ?)
Un preot întâlneşte un copil care plângea.
- De ce plângi băieţaş?, îl întrebă părintele.
- Mi-a dat mămica o monedă de o mie de lei şi am pierdut-o.
Părintele îi dă o mie de lei, dar băieţelul plânge şi mai tare.
- Ei, acum de ce mai plângi?
- Dacă nu pierdeam moneda aceea aveam acum două mii de lei.
Preotul: Moş Tudorache, ascultă-mă, lasă-te de băuturică, căci acesta este duşmanul dumitale cel mai mare.
Moş Tudorache: Bine, părinte, dar nu predici şi dumneata că trebuie să ne iubim duşmanii?
Preotul: Să-i iubim, moşule, însă legea nu ne porunceşte să-i înghiţim.
Într-o parohie de oraş intrase un obicei urât. Femeile veneau la biserică fardate, machiate şi rujate. Unele se apropiau aşa şi de sfânta Împărtăşanie. Parohul s-a gândit că trebuie să i-a măsuri. Nu ştia cum să procedeze. A început prin a atrage atenţia indirect la predică, apoi prin a le spune mai direct că la biserică trebuie să avem o ţinută demnă de casa lui Dumnezeu. Totul în zadar.
Într-o duminică, pe când distribuia sfânta Împărtăşanie a zărit în rând o femeie rujată. Când a ajuns să o împărtăşească, părintele în loc de "Trupul lui Cristos" a spus: "Atenţie Isuse! Proaspăt vopsit."
La restaurant, strecurându-se printre mese, un vagabond întinde mâna:
- Fie-vă milă de un orb!
- Bine mă, dar văd că nu eşti orb, îl apostrofează cineva.
- Eu nu, dar cer pomană pentru tovarăşul meu orb, care este afară.
- Şi ce face el acolo?
- Se uită să nu vină poliţia.
Compozitorul: 15 ani mi-au trebuit să scriu acest cântec de leagăn.
Editorul: De ce atât de mult?
Compozitorul: Pentru că totdeauna mă adormea.
sursa:aici
Mohammed intra in clasa I
- Cum te numesti? intreaba invatatoarea.
- Mohammed…. raspunde copilul.
- Aici suntem in Paris, nu exista Mohammed.
De acum inainte numele tau va fi Francois, ii raspunde invatatoarea.
Seara, ajunge Mohammed acasa.
- Cum a fost prima zi de scoala, Mohammed? il intreba mama.
- Numele meu nu este Mohammed, suntem in Franta,
iar numele meu, de acum inainte, este Francois.
- Aoleu, iti este rusine de numele tau,
vrei sa iti faci de ras parintii, mostenirea ta, religia ta? Sa iti fie rusine Mohammed!!! Dupa care ii trage o mama de bataie.
Apoi mama il cheama pe sotul ei,
pentru a-i trage si acesta o mama de bataie.
Merge a doua zi Mohammed la scoala.
Cand il vazu invatatoare cu atatea vanatai pe el, il intreba:
- Ce-ai patit micutul meu Francois?
- Ei bine, doamna invatatoare,
la nici doua ore dupa ce am devenit francez
am fost atacat de doi arabi!…
sursa: aici
- Cum te numesti? intreaba invatatoarea.
- Mohammed…. raspunde copilul.
- Aici suntem in Paris, nu exista Mohammed.
De acum inainte numele tau va fi Francois, ii raspunde invatatoarea.
Seara, ajunge Mohammed acasa.
- Cum a fost prima zi de scoala, Mohammed? il intreba mama.
- Numele meu nu este Mohammed, suntem in Franta,
iar numele meu, de acum inainte, este Francois.
- Aoleu, iti este rusine de numele tau,
vrei sa iti faci de ras parintii, mostenirea ta, religia ta? Sa iti fie rusine Mohammed!!! Dupa care ii trage o mama de bataie.
Apoi mama il cheama pe sotul ei,
pentru a-i trage si acesta o mama de bataie.
Merge a doua zi Mohammed la scoala.
Cand il vazu invatatoare cu atatea vanatai pe el, il intreba:
- Ce-ai patit micutul meu Francois?
- Ei bine, doamna invatatoare,
la nici doua ore dupa ce am devenit francez
am fost atacat de doi arabi!…
sursa: aici
