Calea Crucii - Statiunea a 11 a- Rastignirea pe Cruce

Isus: "Considera acum culmea durerii , umilirii si batjocoririi Mele: Rastignirea pe Cruce, pe Calvar.

Trupul Meu, care era deja numai rani , este pironit si inaltat pe Lemnul de chinuri si de ocara. Piroanele groase Mi-au sfartecat mainile si picioarele.Nervii , oasele , toate madularele Mele au intrat intr-un abis de durere pe masura ce Trupul tragea tot mai mult spre pamant, purtat de greutatea lui.O febra si o sete infioratoare mi-au cuprins toata fiinta omeneasca.

Dar suferintele fizice erau dublate de cele sufletesti mult mai inspaimantatoare.Toate suferintele agoniei din Ghetsimani , impreuna cu sudorile de Sange , toate durerile Caii Crucii, de la statiunile precedente, odata cu viziunea sfasietoare de inima a pacatelor lumii care le-au cauzat , acum erau adunate laolalta si , impreuna cu cele pricinuite de Ranile Rastignirii, au format un abis de durere de nepatruns.

PrezentaDivinei Mame la picioarele  Crucii pe de o parte Ma mangaia, dar pe de alta parte insasi durerea Ei de Mama , a Mea si a omenirii, Imi marea durerea la nesfarsit.

In plus insultele , batjocurile, hulele aduse Mie pe Cruce de catre dusmanii si calaii Mei si indeosebi de multimea nerecunoscatoare si de talharul din stanga, rastignit impreuna cu Mine, au adaugat la durerea Mea noi si nespuse suferinte sufletesti.

Mai dureroasa , apoi , a fost  suferinta  cauzata de tot ce am vazut Eu de pe inaltimea Crucii: calcarea in picioare de catre oameni a Sangelui Meu si zadarnicirea puterii rascumparatoare a Crucii de catre generatiile de oameni de prin veacuri si milenii...

Un loc deosebit in aceasta viziune de pe Cruce si in noianul de dureri in care M-a scufundat , l-a avut acest veac de materialism si de ateism, de ura infernala si de prigoana impotriva Mea, a Bisericii si a tot ce este sfant si divin pe Pamant; de apostazie a maselor, de ratacire si parasire a Mea din partea Preotilor si calugarilor, de robire a indivizilor si a natiunilor , de prabusire si distrugere a omenirii , prin orgoliul si in mocirla ei...

Dar suferinta suferintelor mele sufletesti a fost trairea dsentimentului de parasire din partea Dumnezeiescului Tata. Sentimentul blestemului din osanda vesnica pe care am voit sa-l indur ca sa nu ajunga toti oamenii sa fie parasiti , blestemati si osanditi de Dumnezeu, in infernul disperarii si nefericirii vesnice.

O, suflet indurerat si partas la ranile si suferintele rastignirii Mele pe Cruce! Tu ai inteles si ai trait lectia sublima a Crucii Mele! Pentru cine si pentru ce atata suferinta, atata umilire?

Numai Iubirea fata de Tatal si fata de suflete explica intru toate calea crucii si suferintele de pe cruce! De asemenea , numai iubirea Crucii din partea oamenilor ii duce la mantuire si ii face fericiti impreuna cu Mine in cerul Eternitatii.

De aceea in tabloul intunecat al durerilor si umilirilor de pe Cruce , tu trebuie sa privesti si aspectul luminos al crucii: sa meditezi iubirea cu care am suferit, umilinta si ascultarea cu care am implinit pe Cruce Voia Tatalui... Sa inveti de la Mine, Cel Rastignit , iertarea si iubirea frateasca .Iertarea si rugaciunea chiar si pentru cei mai mari dusmani si prigonitori.

Invata deci sa iubesti crucea si suferinta: nu pentru ea in sine , ci pentru Mine, Cel rastignit pe ea , si pentru sufletele tuturor oamenilor , pentru care am indurat tot noianul ei de pe Calvar...

Ia pilda de la cereasca Mama si Ma urmeaza cu fidelitate .Ea iti eeste model de adoratoare , de mama , de bunatate si credinciosie in urmarea Mea pe drumul calvarului, pe Golgota rastignirii.

Ca Victima Nevinovata , acum Eu urc pe Calvarul crucii  si Imi intind mainile peste tot neamul omenesc.Ma las sa fiu pironit ; pentru toate pacatele trupului si ale sufletului vostru  este chinuit trupul Meu, iar sufletul Meu indura cele mai groaznice suferinte.

Eu sunt Preot si victima Dumnezeiasca.Aceeasi Jertfa a Crucii o aduc zilnic pe altarele omenirii la Jertfa Liturghiei Mele.Prin aceasta Jertfa fara varsare de sange , Ma ofer tatalui ceresc drept Preamarire si Ispasire pentru fericirea omenirii.

La aceasta Jertfa tu , fiica , si toate sufletele cunoasteti Atotputernicia Mea.Aici vedeti nemarginita Mea umilinta si supunere si nespusa Mea Iubire fata de Tatal Vesnic si fata de oameni.La Liturghie esti langa Mine si cu Mine.

Iti inflacarez inima si locuiesc in sufletul tau daruit Mie".

Domnul meu Rastignit!

Te contemplu cu Inima Indurerata a Mariei, careia ne-ai incredintat pe Cruce.Isuse! Mare este Misterul Crucii! Mister de suferinta , de Iubire,caci numai suferinta din iubire aduce  mantuire.

Da-mi , Doamne, harul sa-mi traiesc aceasta divina chemare de victima de iubire.

Prin durerile amare pe care le-ai indurat pe cruce , pentru mine si pentru toti oamenii, mai ales cand Sufletul Tau S-a despartit de Trupul Tau Preasfant si Insangerat, ai mila de sufletul meu cand va iesi din aceasta lume.

Ridica-ma din moartea pacatului pe mine si toate sufletele care Te rastignesc si Te omoara a doua oara si da-ne indurarea Harului Tau dobandit prin Patima si Moartea Ta pe Cruce.

sursa: cartea "Teologia Patimilor"

APROBARE,

Raman uimit de ceea ce lucreaza Isus in sufletul cunoscut de mine inca din 1949, cand am fost numit de Sfantul Scaun Apostolic, DIRECTORUL SPIRITUAL AL SOREI MARIA IONELA,in plina prigoana.

Cu adevarat este DUMNEZEU Cel care vorbeste , si atat eu cat si Episcopul Ioan Suciu mort martir la inchisoarea din Sighet si altii nu ne inselam in constatarile noastre.

De aceea cu draga inima si cu toata puterea pe care o am de la Isus bunul nostru Mantuitor,aprobam si binecuvantam volumul  

"TEOLOGIA PATIMILOR" ,

si doresc sa rodeasca in suflete cum rodeste in sufletul meu.

Bucuresti 26 octombrie, 1980, Sarbatoarea Divinei Fondatoare.

Episcop Ioan Dragomir

 Dumnezeu sa va binecuvanteze cu acele haruri care va vor ajuta sa deveniti ceea ce ati fost creati sa fiti: fiinte pline de lumina, puritate si iubire!