Te caut din toata inima...

14 septembrie 2009

Amigos para Siempre

NU-ŢI CĂUTA PACEA SUFLETEASCĂ PRINTRE OAMENI

"1. Fiul meu,
dacă-ţi vei căuta pacea sufletului
alături de cineva cu care să împarţi păreri şi gusturi asemănătoare,
te vei trezi curînd descumpănit şi pus în încurcătură.
Dacă, dimpotrivă, te vei bizui pe reazemul adevărului pururi viu şi neschimbat, chiar dacă s-ar întîmpla ca un prieten să-ţi întoarcă spatele sau să moară şi să părăsească lumea aceasta, tristeţea nu te va atinge.
Dragostea pentru prieteni să o întemeiezi pe mine şi pentru dragostea mea să îndrăgeşti pe cel ce pare bun şi-ţi este scump în viaţa aceasta.
Fără mine orice prietenie va fi şubredă şi scurtă;
iar dragostea pe care n-o leg Eu însumi nu va fi nici adevărată, nici curată. Să fii ca şi mort pentru orice legătură care te-ar face să atîrni de bunul plac şi îndrăgirea oamenilor,
astfel încît - în măsura în care depinde de tine -, să te poţi oricînd lipsi de toată plăcerea oricărei însoţiri omeneşti.
Cu cît omul se va depărta mai mult de mîngîierea lumească, cu atît se va apropia mai tare de Dumnezeu. Şi cu cît se înalţă mai sus spre Dumnezeu, cu atît se coboară mai jos întru sine şi se micşorează pe sine însuşi în propriii săi ochi.

2. Dimpotrivă,
cel care-şi închipuie că vreun lucru bun îi aparţine împiedică,
tocmai prin aceasta, coborîrea darului lui Dumnezeu,
căci Duhul Sfînt caută întotdeauna pentru harul său lăcaş în inima smerită.
Dacă ai şti să te cufunzi cu totul în nimicnicia ta,
lepădînd toată iubirea de făptură, darul meu s-ar revărsa în tine cu toată îmbelşugarea.

Ori de cîte ori ochii tăi umblă după făpturi,
pe Creator îl pierzi din vedere.

Învaţă ca, în toate, să te înfrîngi pe tine,
din dragoste pentru Făcătorul a toate; abia atunci vei fi vrednic să ajungi la cunoştinţa celor dumnezeieşti.
Oricît de neînsemnat ar fi ceva, e deajuns să priveşti lucrul cu nesăbuinţă şi să te legi cu inima ca să te trezeşti abătut şi întîrziat din calea care duce spre culmea tuturor bunătăţilor."

Capitol din "Imitatiunea lui Cristos" de Thomas Kempis

aici , Kis , a vorbit despre acelasi lucru:

""Dacă un om ştie ce înseamnă să îl iubeşti pe Isus, şi să te nesocoteşti pe tine însuţi de dragul lui Isus, atunci este cu adevărat binecuvântat. Trebuie să lepădam tot ce iubim pentru Cel ce-l iubim, fiindca Isus vrea să îl iubim numai pe El mai presus de orice altceva. Dragostea creaturilor este nestatornică şi nesigură însă dragostea lui Isus este vrednică de încredere şi trainică. Omul care se ataşează de lucruri create va cădea odată cu ele când vor cădea ele, însă omul care îmbraţişează pe Isus se va sprijini veşnic. Pe Isus trebuie să îl iubim şi să îl avem de prieten. Când orice altceva trece, El nu ne va părăsi, nici nu ne va lăsa să pierim în ceasul din urmă. Fie că vrem, fie că nu vrem va trebui într-o zi să le lasam pe toate. Sa ne tinem strâns de Isus, în viaţă şi în moarte, sa ne încredinţam credincioşiei Lui, fiindcă numai El poate să ne ajute când orice altceva îşi va pierde puterea."

Dragii mei,uneori pentru a darui si a pastra pacea si iubirea trebuie sa ne indepartam de prieteni dragi,sa-i lasam sa plece din viata noastra...
insa intotdeauna ii vom pastra in inima noastra...
mary


24 de comentarii:

Miriam spunea...

Mary, iartă-mă! Vin pe la tine, citesc, îmi umplu sufletul şi plec...Mă uit în urmă şoptindu-ţi iubirea mea prin Hristos...Timpul meu e mai scurt acum :( S-au suprapus mai multe evenimente...Dar tu ştii inima mea...şi mereu vin să citesc ceva ce îmi umple sufletul de iubire...Mulţumesc că mă înţelegi!

Poate uneori nu voi reuşi decât atât >:D<...restul îl vei şti :)

compadvice spunea...

Cea ma grea lupta dusa de om,este infrangerea eului.Di pacate mai sunt inca lucruri care ne intorc privirea de la Hristos,cu aceste lucruri avem de luptat.Singura solutie e sa le marturisim inaintea Lui!O noapte binecuvantata iti doresc!

mmary spunea...

Mariana, te astept cu drag, te inteleg, iar uneori o imbratisare exprima mai mult decat toate cuvintele...asa ca ...

Te imbratisez cu brate pline de binecuvantari!

mmary spunea...

Compadvice,ai dreptate...

"Singura solutie e sa le marturisim inaintea Lui!" si sa ne straduim sa ne infrangem eul si egoismul...

O zi frumoasa si binecuvantata pe care sa o petreci in lumina ,puritate si iubire...

Geanina Codita spunea...

Draga mea dragă,
s-a întors fiul risipitor, adică eu!!!

Știi, mă gândeam că de regulă oamenii , unii, își amintesc de Dumnezeu atunci când rămân singuri, sunt părăsiți sau sunt supuși unor încercări grele...

Nu-mi prea place ideea, dar trăim cu speranța că lumea devine mai bună pe zi ce trece...

Te îmbrățișez peste normă și trimit pupici geaninoși peste puterea ta de imaginație...ce zici?

oraseanul spunea...

Amigos para siempre, mmary !
M-am rugat Domnului pentru aceste randuri, nu neaparat sa le postezi. Ii multumesc Lui si tie pentru ele.
Kis a scris frumos, chiar daca s-a inspirat din Sf. Tereza a Pruncului Isus.
Si stii ce : daca facem parte din acelasi corp putem fi despartiti? Eu zic ca NU ! Fiecare isi face treaba mai departe, ochiul, mana, piciorul, urechea, etc., toate au rolul lor, toate la timpul lor ! Dar daca ele fac parte din Isus isi pierd oare bucuria ca nu se vad ? NUUUUU ! Caci El e bucurie deplina si toate "componentele" sunt pline de bucurie !
Asa ca sa-L lasam pe El sa hotarasca : cine stie ce va fi maine? poate urechea se va intalni cu ochiul ! La Domnul toate sunt posibile, El ne-o spune !
Sa urmam pasii bucuriei, chiar daca trebuie cateodata sa facem un pas inapoi !
Isus si mai apoi aproapele sa fie cel caruia ii acordam toata atentia si dragostea noastra !

Multumim Lui pentru actiunea comuna, a fost ... ceva nemaintalnit de mine ... a fost extraordinar ! Daca El va voi poate si altadata !

Iti doresc o zi cu mult soare, lumina si bucurie in suflet !

mmary spunea...

Eu zic, Geanina, ca nu prea ai cum sa trimiti pupici peste puterea mea de imaginatie, pentru ca imaginatia mea e nelimitata, nesfarsita...

Oricum , primesc intreaga cantitate si o transform in comori pretioase pentru a reintregi zestre fiului risipitor,sa devina din nou bogat...cum de altfel si este(caci daca nu ar fi asa de unde ar putea trimite atatia pupici geaninosi si zambareti?)

Te imbratisez cu drag, draga mea draga...

mmary spunea...

Oraseanule, si eu ce sa mai spun ? stii ca simt exact la fel , cred cu toata fiinta in cuvintele pe care le-ai scris de acea nu sunt trista deloc...

Important e sa ne lepadam de sinele nostru care uneori ar vrea altceva, sa daruim doar pace si iubire celor din jurul nostru...

Uneori , tacerea aduce pacea si mult mai multa iubire decat cuvintele...

Amigos para siempre...

Pace si bine, lumina, puritate si iubire pentru tine, sotia si cele doua fetite ...

Inimioara mea se roaga pentru fiecare dintre voi :

Fiti binecuvantati ! :)

oraseanul spunea...

Ca de fiecare data, ma bucura cele scrise de tine !

Sa te binecuvanteze Domnul !

Si cum avea Papa Ian Paul al 2-lea deviza cand era tanar, cu prietenii lui :
O INIMA SI-UN SUFLET !

mmary spunea...

Oraseanule, asa sa fie !

O INIMA SI-UN SUFLET !

asa si e ...iar numele acestei inimi minunate e :

ISUS CRISTOS ! :)

Cristian Lisandru spunea...

Cred foarte mult în prieteniile adevărate. Poate că sunt necesare sacrificii, la un moment dat, însă n-aş renunţa uşor la o prietenie adeăvărată. Cu toate riscurile...

mmary spunea...

Cristian Lisandru,atunci cand iubesti cu adevarat, si aici ma refer la iubire in sensul ei cel mai autentic, te gandesti in primul rand la binele celuilalt , la adevaratul bine, iar in viata exista momente in care e nevoie sa renunti la dorintele tale, pentru binele persoanei iubite, pentru desavarsire, pentru a da dovada de iubire...

O prietenie sau o iubire adevarata nu dispare pentru ca se
intrerupe comunicarea, in suflet nimic nu le poate inlocui de aceea raman vesnic vii...

O zi in care sa simti si sa imbratisezi ce ai tu mai drag !

Simion Cristian spunea...

decate ori citesc aici, (zilnic) ma simt coplesit! realizez ca sunt atat de multe lucruri frumoase in viata... trebuie doar sa stim unde sa le cautam!

mmary spunea...

Simion Cristian, asa e ...si lucrurile frumoase ne asteapta sa le descoperim ...trebuie doar sa avem ochi si inima sa le vedem...

O zi in care sa te copleseasca lucrurile frumoase pe care pana acum nu le-ai intalnit !

oraseanul spunea...

De ce oare ramai descumpanit, dezamagit ?! Pentru ca noi nu suntem SURSA, ci EL. Noua ni se termina "benzina" ... daca nu o folosim cum trebuie ! Unde trebuie sa ne folosim darurile, numai El hotareste !
Daca privim din perspectiva asta atunci putem intelege de ce : "Sa-L iubesti din tot sufletul, din toata inima si cu toate puterile numai pe El."
Deasemeni: "caile Lui nu sunt asemenea cu ale noastre" !
Deci toata dragostea si atentia catre El !!!

mmary spunea...

Oraseanule, noua ni se termina benzina atunci cand inima noastra nu e deschisa pentru a putea fi mereu alimentata cu iubirea Lui...iar inima noastra are portile largi deschise atunci cand il iubim cu toata fiinta noastra, cand ii acceptam vointa si o lasam sa devina vointa noastra, cand ne lasam pasii purtati pe caile LUI, indiferent care ar fi acestea...

Iti doresc ca azi sa pasesti senin si surazator pe caile LUI, sa-L iubesti asa cum vrea sa fie iubit,sa te bucuri de EL si de binecuvantarea imbratisarii Sale...

Pace si bine, lumina ,puritate si iubire dragul meu prieten...para siempre...:)

oraseanul spunea...

De azi, oraseanul este un pic gripat ! Asa-i trebuie ! Dar dragostea pentru El nu are a face cu gripa, inima se bucura in orice conditii ... atunci cand e deschisa, nu sora mmary ?

O zi excelenta cu Domnul, tie si familiei tale !
... para siempre ... bineinteles ?!

mmary spunea...

Oraseanule, cum sa nu aiba gripa de a face cu Domnul???vai, vai...

Ia uneste-ti tu micutele dureri cu patimile LUi si vezi ce frumoasa imbratisare rezulta...:)Mie duminica imi intrase un spin de la trandafiri in deget si l-am lasat acolo, sa doara, doar pentru a fi unita cu EL in suferinta...cand avem dureri de nastere zambeam, imi uneam suferintele cu ale LUI si-mi doream sa ma doara si mai tare...toata lumea (paciente, asintente, doctori) se mirau de mine, toata lumea de la spital ma cunoaste deoarece nasc copiii cu zambetul pe buze , indiferent cat de rau ar durea:)...

Asa ca da: inima se bucura in orice conditii:)...para siempre bineinteles :)

Raze de soare, raze de prietenie si iubire pura trimit spre tine si familia ta ....si zeci de binecuvantari...para siempre...

oraseanul spunea...

Mira-te de mine sora, vezi bine ce ra(ta)cit sunt !
Hai ca m-ai facut sa rad cu nasterile! Sfaturile tale o sa le pazesc cu strasnicie ... para siempre !!!
Razele au ajuns deja !

Ce bine e sa ai o sora ! Multumesc Doamne ! Te rog Doamne, binecuvanteaz-o ... para siempre !

mmary spunea...

Oraseanule, faptul ca razele au ajuns deja e dovada clara a faptului ca suntem in aceeasi inima, in aceeasi iubire minunata, asa ca sunt de acord sa fi si racit si ratacit atat timp cat nu depasesti granitele si spatiul Inimii lui Isus...aici poti sa te ratacesti cat vrei, poti sa si racesti ,caci te vor vindeca repede razele iubirii Lui , insa , sub nici o forma nu ai voie SA TE RACESTI, deaoarece LUI ii plac doar sufletele fierbinti, incandescente, acum si para siempre :)

mmary spunea...

Oraseanule, inca ceva...spui ca te-am facut sa razi cu nasterile, pai atunci hai sa-ti povestesc ce s-a intamplat la ultima...
Era ora 4 dimineata in ziua de vineri 11 ianuarie 2008 cand mi s-a rupt apa ...am facut dus, m-am imbracat, si impreuna cu sotul meu si cu un prieten am mers la spital...pe mine m-au lasat acolo, sotul meu a plecat in Franta , iar prietenul la servici...
Nu aveam dureri deloc, insa pierdeam intr-una apa...Doctorul ,ma cunostea si a spus , sa nu-mi fac probleme, mi-a dat 4 injectii sa-mi vina durerile si stiind ca nasc usor s-a dus linistit in concediu...insa durerile nici gand sa apara, le era frica deoarece stiau ca le astept:D...si asa a trecut ziua de vineri...sotul meu ajunsese in Franta si eu tot nu nascusem...Sambata dimineata a venit un alt medic...si mi-a pus perfuzii tot pentru a-mi veni durerile...pe la ora 14 au inceput sa vina cateva usoare...intre timp venisera la mine niste prietene care fusesera la supermarket si aveau doua plase mari pline cu cumparaturi...eu ca sa-mi vina durerile mai repede imi tineam mana in care aveam acul de la perfuzie ridicata, iar in cealalta mana am luat plasele grele si asa ma plimbam prin salon...eram de toata comedia...radeam de ne prapadeam...pe la ora 15 durerile s-au oprit din nou asa ca a venit doctorul care ma vizitase de vreo 20 de ori in acea zi si mi-a pus un alt medicament in perfuzii...acum eram doar eu cu el in salon...imagineaza-ti scena:
eu culcata pe pat, intr-o mana aveam perfuzia , intr-o mana ridicata in sus aveam cartea "Cand Domnul vorbeste inimii"(de Gaston Courtois)din care mai aveam de citit vreo 30 de pagini...doctorul era asezat pe patul meu, isi tinea mana pe burta mea si cu un aparat asculta bataile inimii copilasului(le-a ascultat de vreo 100 de ori in acea zi)...eu citeam iar cand imi venea cate o durere ii spuneam :acum vineee, staaa, staa, pleacaaaa, gata...si asa s-a intampla de fiecare data , iar intre timp eu citeam ...ii spusesem doctorului ca oricum nu voi naste pana cand nu voi termina cartea de citit...timp de 2 ore pana la ora 18 scena s-a repetat de zeci de ori...la 18 si 26 am terminat de citit cartea , atunci doctorul a spus:

- Bine , Mariana, ai terminat-o , acum hai sa nastem ...intre timp salonul se umpluse cu prietenele mele cu care ma amuzam, doctorul era mai timid asa ca m-a dus in sala de nasteri, unde printre dureri coplesitoare ,printre rugaciuni si frisoane ii mai faceam sa rada...cand a venit timpul sa nasc ,eram pe masa de nastere, i-am pus sa-mi ridice masa pana cand am ajuns aproape in pozitie verticala...la a doua mare durere, doctorului a spus:
-Hai , Mariana, inca 4-5 dureri din astea si gata...
insa eu i-am replicat
-Care 4-5 domnule doctor, ia uitati aici...si la urmatoarea durere l-am nascut pe Lorin de care m-am indragostit de la prima privire...in acea clipa, prietenele mele au navalit in sala de nastere si au inceput sa-mi faca poze...tineam copilasul pe piept, si eram coplesita de atata iubire...apoi am spus:
-Pot sa-l sun pe sotul meu?
-Da...
Iar eu, pe masa de nastere, asteptand sa-mi iasa placenta, vorbeam la telefon cu sotul si apoi cu prietenele mele care erau ingrijorate...asa ceva au spus doctorii ca nu s-a mai intamplat...totul tine de atitudine...de credinta , de iubire...asa poti trece prin cele mai mari suferinte...iti recomand sa-i sugerezi sotiei tale, ca atunci cand va naste, sa le ceara doctorilor sa ridice masa la un unghi de 45 de grade, asa va naste mult mai usor si mai repede...
te-ai amuzat???
sper ca da...

iti doresc o zi senina , binecuvantata si plina de iubire...:)

O zi impreuna cu Isus !

oraseanul spunea...

Am fost la ora 11.30 la liturghie !
Asa este, tine de credinta. Cred ca in momentul in care se vaita, omul este vizitat de cele rele ! Si incep ingrijorarile pe la urechi ... si in loc sa obtina ajutor de la Tatal pentru a-si duce crucea, obtine mai multa durere fizica !
Hai ca incet, incet, invat si eu ceva...
A citit si sotia si ne-am amuzat amandoi, insa sper ca am si invatat !
Vezi tu, de aceea spunea Sf. ap. Paul ca femeile se mantuiesc prin nasterea si cresterea de copii.
Iti multumim pentru cele spuse. Cand ma gandesc ca azi, la Cuvantul Vietii, se vorbeste de dureri ... mare esti Doamne ! Ce sa mai, am inceput scoala ! Lectia 1 ! Ieri a fost ca de acomodare !
Ajuta-ma Doamne sa trec clasa, sa iau si eu cununa ! Caci fara tine ... vai de capul meu !

Multumesc sora Mmary pentru TOT !
Ziua de azi o vad altfel ... e insorita acum !

mmary spunea...

Oraseanule, ma bucur ca acum ziua ta e insorita , si cum altfel ar fi putut fi dupa ce ai fost la Sfanta Liturghie, dupa ce te-ai intalnit cu Isus...

Ma bucur si pentru faptul ca sotia ta a citit aceste randuri deoarece sper ca o vor ajuta sa zambeasca in timpul acelor momente in care inainte de a simti cum iubirea se revarsa in valuri asupra ta, simti intense valuri de dureri,care se sparg usor atunci cand se izbesc de o inima abandonata Iubirii si bucuriei...

Avand in vedere ca azi la Cuvantul Vietii s-a vorbit despre dureri, iar noi am vorbit despre aceleasi lucruri certifica faptul ca prin noi a vorbit EL , iubirea noastra minunata,Isus, de aceea trebuie sa-i multumesti doar Lui pentru aceasta zi insorita:)...ii multumesc cu toata inimioara mea si eu, deoarece e mult, mult soare acum in sufletul meu...insa nu atat soarele de pe cer cat EL , lumina si soarele vietii mele...

O zi in care sa va scaldati in razele iubirii divine va doresc...

Pace si bine,lumina , puritate si iubire pentru voi!:)

p spunea...

Articolele tale sint minunate Pace si iubire de la domnul ISUS

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...