Pe culmi de lumină, în slava divină,
Domneşti, o, Marie, pe tron ca regină,
Curată şi sfântă ca lacrima pură
Frumoasă cum nu e o altă făptură.
La porţile paradisului sosesc zilnic mii şi mii de scrisori care vin din toate părţile lumii. Sunt scrisori redactate în toate limbile şi conţin o imensitate de cereri. Îngerii triază aceste scrisori şi le trimit spre destinatar. Spre Sfânta Fecioară Maria se îndreaptă cele mai multe scrisori, fiind concurată doar de Sfântul Anton.
Într-o zi, în timp ce triau scrisorile, îngerii au avut curiozitatea să le citească mai ales pe cele adresate Maicii Domnului. Deziluzia le-a fost mare. Nu au citit decât cereri… Toată gama cererilor omeneşti.
Sfântă Fecioară, vindecă-mă… Vindecă-l pe fiul, fiica mea… Ajută-mă să-mi găsesc un loc de muncă… Ajută-mă la examen… etc.
Era o interminabilă litanie de cereri omeneşti, încât îngerii, dezgustaţi, au spus: Oare este posibil ca oamenii să aibă numai gură, stomac, buzunare, sacoşe şi portofele?! Se pare că oamenii nu au suflet!...
Apoi îngerii au luat scrisorile şi le-au dus la destinaţie. Maria, Regina Universului le-a deschis pe toate, una câte una, le-a poruncit îngerilor să dea fiecăruia ceea ce cere, cu o adevărată dragoste de mamă.
Dar, în final, Sfânta Fecioară a citit o scrisoare care conţinea doar o simplă rugăciune:
Marie, Mamă şi Regină, îţi cer un singur lucru: dă-mi-l pe Fiul tău Isus; El să fie Regele inimii mele iar tu Regina mea; vreau să fiu tot mai asemănător cu Cristos.
Maria a lăsat să-i cadă o lacrimă de consolare şi le-a spus îngerilor care o însoţeau: În Sfârşit!... Aceasta este rugăciunea pe care o aştept!
Am venit aici, la hramul bisericii, cu multe gânduri şi dorinţe şi cu multe cereri pe care să le aşezăm la picioarele Reginei Cerului şi a pământului. Maria Regină, le primeşte pe toate. Dar să nu uităm niciodată că cea mai frumoasă cerere, rugăminte este să ni-l dea pe
Isus care să fie regele inimii noastre. Este cel mai mare şi cel mai frumos dar şi cea mai plăcută rugăciune. De aceea, la hram, credincioşii buni vin spovediţi, sau se spovedesc, pentru a-l primi pe Isus şi indulgenţa plenară.
A) Papa Pius al XII-lea care a declarat-o oficial pe Maria ca regină a Universului şi a stabilit această sărbătoare a scris o enciclică AD COELI REGINAM (către regina cerului) în care expune patru motive pentru care Maria este regină:
1) Argumentul principal este fără îndoială maternitatea divină a Mariei.
2) În al doilea rând, Maria trebuie proclamată regină şi pentru contribuţia sa cu totul singulară pe care, prin voinţa lui Dumnezeu, a adus-o la realizarea mântuirii noastre veşnice.
3) În al treilea rând, Maria este regină pentru eminenta sa perfecţiune.
4) În al patrulea rând, Maria este regină pentru puterea sa de mijlocire.
Conciliul al II-lea din Vatican în Lumen Gentium, n. 59 ne oferă raţiunea încoronării ca regină a Sfintei Fecioare:
„Fecioara neprihănită, păstrată neatinsă de orice prihană a păcatului strămoşesc, la capătul vieţii sale pământeşti a fost ridicată cu trupul şi cu sufletul în gloria cerească şi a fost înălţată de Domnul ca regină a Universului, pentru a fi mai pe deplin asemenea Fiului ei, Domnul domnilor şi învingător asupra păcatului şi a morţii”.
B) Ce fel de Regină este Maria?
Ştim că a fost o femeie simplă din popor. Soţie de lemnar şi mamă a lemnarului, Isus, care a lucrat treizeci de ani în atelierul din Nazaret. Când este vizitată de înger nu spune: Iată regina Domnului ei ci dimpotrivă: Iată servitoarea, roaba Domnului.
Cuvântul regină exprimă iubirea aleasă pe care cerul şi pământul o au faţă de Sfânta Fecioară. Maria e regină în felul în care Sfânta Tereza a Pruncului Isus era mica regină pentru tatăl ei înainte de a intra în mănăstire..
Maria e regină pentru frumuseţea şi strălucirea ei sufletească.
(ex.) Un tânăr sculptor căuta prin munţii Alpi un bloc de marmură. Voia o marmură albă, fără nici o pată. După mai multe zile
de căutare, a strigat:
-Iat-o!
– Ce vei face cu ea? Îl întrebă un păstor din apropiere.
– Voi sculpta chipul mamei mele şi va fi mai frumos ca soarele.
Maria este capodopera mâinilor lui Dumnezeu. E creatura fără pată în care se oglindeşte perfect chipul lui Dumnezeu.
Cuvântul de regină să nu ne sperie. Această regină este mama noastră cerească. Ea rămâne aproape de cei simpli şi săraci. La Siracuza, la Lourdes, Fatima, Salette, a apărut unor copii din familii sărace.
Spre Maria Regină şi mama noastră să privim cu credinţă şi încredere:
(ex.) Când cineva venea la Fericitul Ieremia Valahul şi-i cerea un sfat, un ajutor spiritual, el povăţuia pe fiecare să se încredinţeze preacuratei, zicând: Să ne rugăm Sfintei Fecioare. Ca să putem obţine ceea ce dorim de la Dumnezeu, mijlocul cel mai bun este să ne adresăm ei.
După o noapte lungă şi meditaţie, de dorinţe arzătoare de a o vedea, Fecioara mamă l-a răsplătit pe fratele Ieremia cu apariţia ei purtând pruncul în braţe. Ea i-a zis cu gingăşie de mamă:
Priveşte-mă!
Ieremia i-a răspuns:
Nu pot, Stăpână, fiindcă simt cum sufletul mă părăseşte.
Maria i-a repetat chemarea:
Hai, ridică-te! Iată, îţi dăruiesc harul de a mă putea privi!
El, ridicându-şi ochii, a privit-o în extaz, apoi i-a spus:
Stăpâna mea, eşti regină şi nu ai coroană?
Coroana mea este Fiul meu; i-a răspuns Preacurata şi i l-a arătat pe pruncul Isus.
Da, coroana de regină a mamei cereşti este Isus: iar noi fiind fraţi de cruce ai lui Isus, suntem fiii Reginei Universului.
Dacă este mama noastră, Regina noastră să alergăm la ea, chiar şi atunci când ne simţim plini de păcate.
(ex.) O mamă văduvă şi-a pierdut unicul fiu, singura ei speranţă. Fiul murise din cauza unui coleg care, într-un moment de furie, l-a ucis lovindu-l cu o sticlă în cap.
Criminalul era în închisoare. Aici intervine o soră care se apropie de el şi trezeşte în suflet căinţa. Însă, această soră se aproprie şi de mama tânărului ucis şi o dispune la iertarea criminalului.
Fiind o bună creştină, mama a avut, însă, să facă mai mult; a voit să-i ducă ea însăşi iertarea asasinului fiului ei. Şi iată că poarta închisorii se deschide şi sărmanul ucigaş se aruncă la picioarele mamei victimei sale şi-i cere iertare în lacrimi. Dar femeia îl strânge la piept şi îi zice:
Te iert! Dumnezeu ştie că te iert din toată inima! Şi pentru că ştiu că eşti un sărman orfan, vreau ca de acum înainte să fiu eu mama ta: de acum înainte, te rog să mă consideri ca mama ta bună, pentru că eu te consider fiul meu!
Admirăm eroismul acestei mame, dar nu putem să nu ne amintim că Sfânta Fecioară Maria a fost prima care pe Calvar, după exemplul lui Isus, i-a iertat pe călăii şi pe ucigaşii fiului ei şi i-a primit pe toţi ca fii.
Şi nouă astăzi, Maria ne spune:
Vreau să fiu mama ta, regina ta; te rog să mă consideri mama ta bună, pentru că eu te consider fiul meu.
Sfântul episcop Amedeus scrie despre Sfânta Fecioară Maria Regină: Se cuvenea, şi spre cinstirea Fiului său, ca Fecioara Maria să domnească mai întâi pe pământ, şi astfel, la sfârşit să primească gloria în ceruri… Locuind în palatul sublim al sfinţeniei, ea se bucură de belşugul maxim al favorurilor divine şi face să coboare asupra poporului credincios şi însetat ploaia de haruri, ea, care, în ce priveşte bogăţia de har, a depăşit toate creaturile… Cine a plecat vreodată de la ea fie bolnav, fie trist, fie lipsit de tainele cereşti? Cine nu s-a întors acasă bucuros şi mulţumit după ce a primit de la Maica Domnului, Maria, ceea ce voia?
Maria este mireasa împodobită cu atâtea bunuri spirituale, mama universului, izvorul oricărei desfătări, plăcerea grădinilor spirituale şi izvorul apelor vii şi dătătoare de viaţă… Ea face să coboare fluvii de pace şi de har. De aceea, în timp ce Fecioara fecioarelor era înălţată la cer de Dumnezeu şi de Fiul său, Regele regilor, în tresăltarea îngerilor, bucuria arhanghelilor şi aclamaţiile voioase ale cerului, s-a împlinit profeţia psalmistului care îi spune Domnului: „Regina stă la dreapta ta împodobită cu aur, în haine brodate” (Ps 44,10)
Dacă îngerii o salută astăzi şi totdeauna împreună cu arhanghelul Gabriel: Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine…
Dacă sfinţii o felicită împreună cu verişoara ei Elisabeta: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău… fericită eşti tu care ai auzit cele spuse ţie de Domnul….
Dacă Biserica întreagă o imploră, şi noi, fiii ei să o implorăm împreună cu Sfântul Alfons Maria de Liguori: Bucură-te regină, maica milei, viaţa, mângâierea şi speranţa noastră, bucură-te!
Iar cu liturgia de astăzi închinată ei să spunem ???:
Dumnezeule, care ai voit ca Născătoarea Fiului tău să fie Mama şi Regina noastră, dă-ne, te rugăm, harul ca, ajutaţi de mijlocirea ei, să avem parte de slava fiilor tăi în împărăţia cerească.
Spre tine, Regină, se-ndreaptă azi gândul,
Omagiul de cânt şi cinstire-aducându-l,
Din tronul de aur bătut cu rubine
Un zâmbet ceresc aşteptăm de la tine. Amin.
Pr.Isidor Dasca
Pr.Isidor Dasca
Cu blandul Isus sa va binecuvanteze Fecioara de Sus!
