Cuvântul Vieţii Octombrie 2011

"Urmează-mă!"
(Mt 9,9) 

În timp ce ieşea din Cafarnaum, Isus a văzut un perceptor de taxe, pe nume Matei, aşezat la biroul lui de vameş.  Matei avea o meserie care îi atrăgea ura oamenilor şi îl punea în categoria cămătarilor şi a speculanţilor care se îmbogăţeau de pe urma altora.  Scribii şi farizeii îi socoteau totdeauna păcătoşi publici, până să-I reproşeze lui Isus că este „prieten al vameşilor şi al păcătoşilor” şi că stă la masă cu ei.

Isus, în opoziţie cu orice convenţie socială, îl cheamă pe Matei să-L urmeze şi acceptă să meargă să ia masa în casa lui, aşa cum avea să facă mai târziu cu Zaheu, şeful vameşilor din Ierihon.

Cerându-I-se să-Şi explice atitudinea Isus avea să răspundă că a venit să-i vindece pe bolnavi şi nu pe cei sănătoşi, să-i cheme nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi. Chemarea Sa, şi de această dată, îi era adresată tocmai unuia dintre aceştia:

"Urmează-mă!" 

Isus mai adresase acest cuvânt şi lui Andrei, lui Petru, lui Iacob şi lui Ioan la ţărmul lacului. Aceeaşi chemare, în alte cuvinte, i-a adresat-o şi lui Pavel, pe drumul Damascului. Dar Isus nu se opreşte la           aceştia; de-a lungul secolelor, El a continuat să-i cheme la Sine pe bărbaţi   şi pe femei din toate popoarele şi naţiunile. Şi astăzi face la fel: trece prin viaţa noastră, ne întâlneşte în diferite locuri, în moduri diferite şi ne face să-i auzim din nou chemarea de a-L urma.

Ne cheamă să stăm cu El, pentru că vrea să avem un raport personal şi în acelaşi timp, ne invită să colaborăm cu El la marele plan al unei omeniri noi. Nu Îi pasă de slăbiciunile noastre, de păcatele noastre, de mizeria noastră. El ne iubeşte şi ne alege aşa cum suntem. Iubirea Sa va fi aceea care ne va transforma şi ne va da puterea să-I răspundem şi curajul să-L urmăm, aşa cum a făcut Matei.

Şi pentru fiecare are o iubire, un plan de viaţă, o chemare particulară. Aceasta se vădeşte în inimă printr-o inspiraţie a Duhului Sfânt sau prin împrejurări anume, ori printr-un sfat, o îndrumare din partea cuiva care ne iubeşte... Deşi se manifestă în cele mai felurite moduri, răsună acelaşi cuvânt:

 "Urmează-mă!" 

Îmi amintesc că am auzit şi eu această chemare a lui Dumnezeu. Era într-o dimineaţă geroasă, la Trento. Mama a rugat-o pe sora mea mai mică să meargă după lapte la doi kilometri depărtare, dar cum e atât de frig, nu-i vine să se ducă; refuză şi cealaltă soră. Atunci m-am oferit zicând: „mă duc eu, mamă”, şi am luat sticla. Am ieşit din casă şi, la jumătatea drumului, s-a întâmplat un lucru deosebit: ca şi cum Cerul s-a deschis şi Dumnezeu m-a chemat să-L urmez. Am auzit în inimă: „Dăruieşte-Mi-te Mie cu totul”.

Era o chemare explicită la care am vrut să răspund imediat. Am vorbit despre acest fapt cu părintele spiritual care mi-a dat încuviinţarea să mă dăruiesc lui Dumnzeu pentru totdeauna. Era 7 decembrie 1943; nu voi putea niciodată descrie ce s-a petrecut în inima mea în ziua aceea: mă căsătorisem cu Dumnezeu. Puteam să mă aştept la orice din partea Lui.

"Urmează-mă!" 

Acest cuvânt nu priveşte numai momentul hotărâtor al alegerii în viaţă. Isus continuă să ni-l adreseze în fiecare zi.  „Urmează-Mă” pare să ne sugereze în faţa celor mai simple îndatoriri de fiecare zi: „urmează-Mă” în acea încercare pe care s-o îmbrăţişăm, în acea ispită pe care să o depăşim, în acel serviciu pe care să-l facem...

Cum să-I răspundem concret? Făcând ceea ce vrea Dumnezeu de la noi în prezent, care poartă întotdeauna în sine un har special.  Angajarea noastră în această lună va fi deci acum să ne dăruim voinţei lui Dumnezeu cu hotărâre; să ne dăruim fratelui sau surorii pe care trebuie să-i iubim, să ne dăruim muncii, studiului, rugăciunii, odihnei, activităţii pe care trebuie să o împlinim.

Să învăţăm să ascultăm în adâncul inimii glasul lui Dumnezeu care vorbeşte şi cu glasul conştiinţei: ne va spune ce vrea de la noi în fiecare clipă, gata să sacrificăm totul ca să-L iubim.

„Dă-ne, Doamne, darul să Te iubim nu doar mai mult în fiecare zi, pentru că, poate, nu vom mai avea mult de trăit, dar dă-ne harul să te iubim în fiecare clipă din toată inima, din tot sufletul şi din toate puterile, în ceea ce reprezintă voinţa Ta”. Acesta este cel mai bun mod de a-L urma pe Isus.

"Urmează-mă!"

“Cuvântul Vieţii”, publicație lunară a Mișcării Focolarelor.

Text de: Chiara Lubich, iunie 2005

Acest comentariu al Cuvântului Vieții este tradus în 96 de limbi și dialecte,
și ajunge la milioane de persoane în toată lumea imprimat,

prin intermediul radioului, televizorului sau via internet.
Pentru mai multe infomații, accesați: www.focolare.org

Acest PPS, în diferite limbi, este publicat pe www.santuariosancalogero.org

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toata splendoarea Iubirii Sale!