Te caut din toata inima...

03 februarie 2011

Iubire VIE , inimi fierbinti, OAMENI !!!

Azi , Domnul mi-a scos in cale urmatoarea marturie care mi-a amintit de doi OAMENI extrem de dragi sufletului meu , doi oameni care mi-au marcat existenta prin scrierile lor in care am simtit arzand IUBIREA,loc in care l-am intalnit pe Isus.

„Aceasta (Jilava, nn) a fost prima staţiune în 1949. După ea au urmat celelalte, până la
ultima: închisoarea din Sighet, unde i-a întâlnit pr ceilalţi episcopi închişi, cat olici şi
greco-catolici. În ciuda tratamentului diavolesc, el s-a simţit fericit în cercul episcopilor,
fraţii săi de suferinţă. Şi, în ciuda restricţiilor severe care interziceau exercitarea vieţii
religioase şi care prevedeau pedepse severe pentru încălcarea lor, aveau loc discursuri
religioase în care episcopul Durcovici era adesea rugat să spună ultimul cuvânt (…)
Conducerea închisorii a remarcat curând acest lucru. Ura împotriva episcopului s-a arătat
foarte repede prin cruzimile cu care a fost tratat.
Nu mai avea chip de om, era bolnav peste măsură, frânt, părea cadavru ambulant.
 A fost separat de ceilalţi şi supus unui proces de exterminare: 
hrană imposibil de mâncat, nişte
cârpe rele şi vechi ca haine, murdărie, frig (…) fără nici o posibilitate de contact cu ceilalţi 13 deţinuţi - şicane după şicane. 
Aşa a fost condamnat el la moarte, care a survenit la 10 decembrie 1951.
Înainte de aceasta, primise dezlegarea pe ascuns atât de la episcopul Alexandru Todea (greco-catolic), cât şi de la părintele Friederich Rafael.
 Ei auziseră prin uşă o voce şoptind:
Orate pro me, ut non deficiatur (rugaţi-vă pentru mine, ca să nu mă pierd). Apoi a dispărut ca toţi deţinuţii, morti în închisoare, 
aruncat într-o groapă…”.
(Mărturia Mons. Johannes Baltheiser, din Viaţa Episcopului de Iaşi,
dr.AntonDurcovici, mart ir, de Pr. Florian Muller).


„Dimineaţa, episcopul A. Todea mi-a şoptit la uşă:
 Ioan Suciu a murit astă-noapte. (…)
Mai târziu, prin măturători, am aflat că episcopul Ioan Suciu a fost înmormântat cu lenjeria de corp, semn că a avut-o pe a sa, sau că i-au dat-o episcopii colegi de cameră,
 ca nu cumva să fie aruncat gol în groapă. 
Episcopul Ioan Suciu a murit într -o celulă de la etaj. 
Deci, când l-au scos, l-au tras de picioare pe coridor până jos,
 capul îi sălta de pe o treaptă pe alta.
 A fost aruncat în căruţă şi dus la cimitirul vagabonzilor şi al sinucigaşilor.
Cimitirul este arat acum şi nu se mai pot identifica mormintele (…). 
Poate că aşa a hotărât Dumnezeu ca episcopii morţi la Sighet să rămână victime, moaşte nevăzute la temelia văzută a Bisericii româneşti de mâine”.
(PS Ioan Ploscaru, Lanţuri şi teroare, pp. 243-45).




Acum va voi darui cateva unde izvorate din fiintele lor  devenite IUBIRE.


Episcopul Ioan Suciu :


Citate din primele scrisori:

"Sa invingi lumea, sa invingi diavolul, sa te invingi pe tine insati.Biruieste-ti iluziile mintii, reveriile inimii, visarile dragostei.Biruieste mandriile spiritului , infumurarea trupului si momelile oamenilor.Biruieste soaptele satanei, zambetul ingerilor lui, dibacia ispitei lui.
Biruieste promisiunile inchipuirilor, frumusetea de lut a placerilor, broderia desarta a vanitatilor.
Biruieste-ti firea, cu harul suprafiresc al Mirelui care-si gateste fecioare intelepte".
"Lumea" este un navod urias, iar noi niste mici pestisori cu guritele mereu cascate sa prindem ceva, sa inghitim , sa ne hranim.
Sarmani pestisori, daca Isus nu ne-ar prinde in navodul Iubirii Lui!
Sa nu te tulbure niciodata nimic in lume, dar nici nu-ti fa de lucru cu lumea.
Lumea este tot ce te impiedica sa ajungi la Isus.Doresc mult sa ramai atat de inocenta, incat Isus sa paseasca in tine descult, fara teama de spini, de pietre, de cioburi taioase, ramasite de vase curate, sparte si risipite.
Cand oamenii iti spun ca se ocupa de tine, zi-ti: sunt o planeta cu sateliti? Ah! cei mai multi sateliti sunt negri: diavolii, nevazutii doar cu telescopul credintei.Cei de jos se ocupa , cugeta mult la tine, si asta nu e o mangaiere.
Ce spui? -Nu te nelinisti! Este unul: EL!Ascunde-te in ranile Lui; pentru tine nu e ingaduit sa fie inchise.
Pana acolo patrund satelitii...care, stii. nu au lumina proprie"...

Muzica ce place lui Isus:"Dorul nostru masoara apropierea Lui fata de noi.El suspina dupa suspinul nostru.El infometeaza dupa dorul nostru, El inseteaza dupa setea noastra.
Nimic nu-l farmeca atata cat un dor mare, sincer si continuu.
Suspinul, aceasta-i muzica ce place lui Isus.
Mult , mult as vrea sa nu te atinga deloc murmurul murdaritor al poftelor lumii.As vrea sa nu ai deloc aripile arse, nici inima inmuiata in noroi.As vrea sa fii lui Isus o fecioara de cea mai pura intentiune 
si de cea mai aleasa calitate.
Ce sa faci? 
Nu te opri, nu judeca , nu face reflexii asupra a ceea ce-ti spune lumea incantator , dar amagitor.Sa nu te obsedeze nici in bine, nici in rau.Nu te complace si nu sta alaturi de cei ce zic: "bine, bine", 
ci iubeste pe acel care te umileste.
Nu te incanta de spiritul tau, de darul ce poate il ai de la El.Cand te complaci in trup prin senzualitate e mai putin decat cand te complaci prin satisfactie proprie de propriul spirit si de actiunile lui.Nu te incanta decat de Dumnezeu si de lucrurile Lui in lume si in tine.
Incetul cu incetul, renuntand la toate fapturile, inclusiv la gusturile, vederile , pornirile noastre particulare, satisfactiile si la toate ambitiile noastre, ajungem sa gustam tot mai mult din dulceata divina si sa pierdem gustul si lacomia dupa fardurile si stupefiantele lumii in care ne invartim.
Copila mea, increde-te in el, in cuvantul Lui, care nu va trece nici cand se va pravali cerul si se va urni din loc pamantul.
Leapada-te de tot ce-i atasament la creatura.Putem folosi lucrurile, putem avea afecte fata de persoane, insa nu asa ca sa ne deranjeze iubirea fata de Dumnezeu si nu asa ca sa socotim lucruri si persoane , a ne fi necesare.
Numai ceva sa-ti fie necesar.El si iubirea Inimii Lui"...

Orice lacrima iesita dintr-o inima in fapt sau in cainta, produce undeva , intr-un suflet , pentru un suflet, o rasturnare sfanta"...




PS.Ioan Ploscaru, poezii din volumul "Cruci de gratii" semnat sub pseudonimul Ioan Andrei:

LITURGHIE

Iubirea Blandului Isus
din prag de vesnicie
m-a miruit cu har de sus
sa-i fiu in temnita supus
apostol marturie.

In glas de clopot bland duios
ce-si plange-n tremur nota,
din slujba m-a chemat Cristos
sa-mbin cu El intr-un prinos
si Cina si Golgota.

Sa-mi fie zeghe patrafir,
iar lantul, carnea slaba
sa mi-o destrame fir cu fir
lasand porfira de martir 
ca singura podoaba.

Deci hainele ce le-am primit
ca-n marea-nvesmantare,
cu rugi pioase le-am sfintit
la cer-din ochi- le-am daruit
ornat de sarbatoare.

Catusele ce le-am purtat
- cu sufletul fierbinte -
intai le-am binecuvantat
si sarutandu-le am urcat
altarul jertfei sfinte.

Pe fiarele , ca rastigniri
ce-mpart in cruci gratarul
m-am sprijinit la patimiri
cu fruntea ca-n hirotoniri
cand venerezi altarul.
Si-azi zidul de celula grea
tot trupul mi-l framanta
ce sufletu-mi mai tine-abea
cum Maica Domnului strangea
in brate crucea sfanta.

Potir de slujba-n subteran
mi-e inima tacuta,
ce zi de zi si an de an
inalta jertfa cu elan
in adorare muta.

In ea-mi consacru iar si iar
fiinta-mi jertfa vie,
ca-ntreg in Domnul sa dispar
ca painea sfanta din altar
in Euharistie.

Dau Domnului in ispasiri
viata ce se duce
Iubire vesnicei iubiri
si pentru patimi , patimiri
si cruce pentru Cruce!

Pe-obraji trag anii brazde vii
si lacrima carare,
in lume-s Pasti si bucurii,
aici tot cruce si-agonii
ca-i tot Vinerea mare!

Imi spune-n minte-un gand divin
ca sunt la-mpartasire
ca-mi schimba rugul in maslin
si-n floare-eterna ori ce chin
si crucea-n mantuire.

De-atatia ani desir tacut
rozaru-mi de durere
si-n voia Domnului pierdut
cu lacrimi pragul il sarut
si cred in Inviere!...







MICA SOLIE

O pasare mica ce nu sti-sa zboare,
orfana de mama se-nvata deabea,
cu tremur de aripi sa-mi ceara mancare
intrand printre gratii pe fereastra mea.

In aceeasi foame, impartind frateste,
deopotriva singuri si egal de goi,
farama de paine ce ne-o harazeste
din veci Providenta,cu drag, la amandoi.

Ele-s de-un ban doua, fara pret pe lume,
Eu nu-s nici atata-ntre fier si beton,
ea cade din ceruri cand Domnu-vrea-anume
simbol de credinta si sfant abandon.
Imi cere naiva si cu simplitate,
multumind primeste fiecare bob,
fara-a face cazul ca din libertate
s-a-njosit sa ceara mila unui rob.

Are ciocul galben si-i povestitoare,
intreaba de toate , micul glas mirat:
"-Stai tot dupa gratii? Si nu vine soare?
De ce esti tot palid si asa-ndurerat?"

Barele n-au suflet? Omul insa are?
Ele nu-si fac cuiburi? Nu zboara prin crang?
Nu iubesc cer liber, stele si cantare?
Ochii lor n-au lacrimi? Te vad si nu plang?

Dusmanii vad campul? Codrii,-ntreaga fire?
si soarele-n spatii si luna plutind?
Nu le smulge cerul lacrimi de iubire
sa-si simta prin stele inima cantand?

Pasari , pesti si fiare, fluturi, flori si stele
santslove de carte, viu abecedar?
Ateii nu-nvata sa citeasca-n ele?
Pentru ei seninul luceste-n zadar?

Si lor le graeste libera natura?
Si lor le da hrana Domnul cel ceresc?
Si paine si aer , si ploaie , caldura?
Atunci de ce-l neaga si de ce-l urasc?

Esti de mult in temniti? De zece ierni grele?
De ce-i vopsit geamul?Usa-i de otel?
Fierul nu da frunze, flori si ramurele?
Nici speranta calda nu intra prin el?

Cantarea mea-ti place? Zici ca e frumoasa!
Sant cinci note scurte si doua mai lungi...
Eu tot vin la tine ca eu nu am casa,
tu esti bun cu mine si nu ma alungi.

E foarte greu fierul?Dar haina vargata?
Pietrele de ce tac si nu dau cuvant?
Cine ne da paine? Noi avem un tata?
Se vede din ceruri ce-i jos pe pamant?

Mama mea e moarta, zace sub movila?
Ea a fost mama sfanta si se roaga-n cer
ca Domnul sa aiba si de tine mila
cum ai tu de mine, de cate ori cer!

Nici tu n-ai pe nimeni?E greu in robie?
Astazi n-avem paine? Dusmanii nu vor?
Nu fi trist deaceea ca-ti aduc eu tie
cand va fi alt maine si voi sti sa zbor.

E tot rece zidul? N-are pietre sparte?
Eu cand voi fi mare? Peste doua luni?
Atunci vii pe aripi si te duc departe
unde nu sant temniti, numai oameni buni!

In privirea clara, blanda si mirata
arde-adanc un suflet sincer si curat,
ca o lacrimioara proaspat rourata,
milostiv si nobil si greu incercat.

...................................................

Cel ce-i poarta grija si-nvesmanta crinii
si-o face solie sa-mi verse balsam,
cand e prea grea crucea, cuiele si spinii,
ma-ntreaba de ce-am plans, batandu-mi la geam.


Un fulg de zăpadă căzut printre gratii în celulă în Noaptea de Crăciun e un mesaj divin:
Sperantele ning pe destine

“Din albul covor, prin gratii ce suflete smulg mi-a intrat şovăitor un fulg  Pe palmă-l contemplu tăcut, plângând, parc-aş vrea să-l sărut: Mi-e scump că-i din cer!  Şi nu se topeşte pe palma de gheaţă cristalul de floare,  anume trimis pentru mine!   Prin bare de fier timide s-aştern pe viaţă,  speranţe mai ning pe destine!…    Cum fulgii căzând, vin gingaşi şi lini  şi nu e putere sub cer să-i oprească  va face curând cununa de spini în aur etern să lucească… pe lespezi în grabă sună paşi grei  e zgomot de arme de lanţuri… şi chei. Un ordin în şoapte o lampă se stinge iar paşii cu lanţuri departe apun…  pe ţară e noapte, pe temniţă ninge, şi-n lume departe e Sfântul Crăciun”
despre viata Ps.Ioan Ploscaru puteti citi aici






 Sincer, eu , dupa ce citesc aceste cuvinte vad cat de anemica si de lesinata e iubirea mea...Cu toate acestea : 

Te iubesc Isus, sincer te iubesc, cu toata inima , cu tot sufletul , cu toata fiinta mea....Te rog , invata-ma sa te iubesc asa cum vrei sa fii iubit...

O, Doamne, Isuse Cristoase , Fiul lui Dumnezeu ,indura-te de mine pacatoasa , de toti cei care vor citi aceste randuri si de toti cei care au mai mare nevoie de Indurarea Ta.


O, Isuse , iarta-ne pacatele , fereste-ne de focul iadului , condu la ceruri toate sufletele , mai ales pe acelea care au mai mare nevoie
de Indurarea Ta.
Dumnezeul meu , eu cred in Tine, ma inchin,te ador , nadajduiesc si te iubesc.
Iti cer iertare pentru toti aceia care nu cred , nu ti se inchina , nu nadajduiesc si nu te iubesc .Amin.

11 comentarii:

Anonim spunea...

VINERI DIN SĂPTĂMÂNA A IV-A DE PESTE AN

LECTURA I

Isus Cristos – cel de ieri şi cel de azi – este acelaşi şi rămâne acelaşi pentru veşnicie.

Citire din Scrisoarea către Evrei (13,1-8)

Fraţilor, fiţi statornici în dragostea faţă de aproapele; să nu uitaţi să fiţi ospitalieri, căci astfel unii, fără să ştie, au oferit găzduire îngerilor. Amintiţi-vă de cei care sunt în închisoare ca şi când aţi fi împreună cu ei, amintiţi-vă de cei maltrataţi, căci şi voi aveţi un trup. Căsătoria să fie respectată de toţi, unirea conjugală să nu fie profanată, căci cei desfrânaţi şi adulteri vor fi judecaţi de Dumnezeu. Viaţa voastră să nu fie stăpânită de pofta de bani. Mulţumiţi-vă cu ceea ce aveţi, căci însuşi Dumnezeu a spus: „Niciodată nu te voi neglija, niciodată nu te voi părăsi”. De aceea, putem spune cu toată încrederea: „Domnul este ajutorul meu; de nimic nu mă voi teme; ce-mi pot face oamenii?”. Amintiţi-vă de conducătorii voştri sufleteşti; ei v-au vestit cuvântul lui Dumnezeu. Meditaţi asupra realizărilor obţinute prin viaţa lor şi imitaţi-le credinţa. Isus Cristos – cel de ieri şi cel de azi – este acelaşi şi rămâne acelaşi pentru veşnicie.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 26,1.3.5.8b-9 (R.: 1a)

R.: Domnul este lumina şi mântuirea mea.

Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme?
Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa? R.

Chiar dacă ar sta o armată împotriva mea,
inima mea tot nu s-ar teme;
chiar dacă s-ar dezlănţui un război împotriva mea,
şi atunci mi-aş păstra încrederea. R.

El mă va adăposti în casa lui în ziua necazului,
mă va ascunde înăuntrul cortului său,
mă va înălţa pe o stâncă. R.

Doamne, eu caut faţa ta.
Nu-ţi întoarce faţa de la mine, nu îndepărta cu mânie pe slujitorul tău;
tu eşti ajutorul meu, nu mă respinge!
Dumnezeule, mântuitorul meu, nu mă părăsi! R.

VERSETUL LA EVANGHELIE (cf. Lc 8,15)
(Aleluia) Fericiţi sunt cei care păstrează cuvântul lui Dumnezeu într-o inimă curată şi generoasă, şi aduc roade bogate prin răbdare. Aleluia)

Anonim spunea...

EVANGHELIA

Ioan, căruia am pus să i se taie capul, iată-l înviat din morţi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu (6,14-29)

În timpul acela, regele Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, căci numele lui devenise foarte cunoscut. Se spunea: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi; iată pentru ce are puterea de a face minuni”. Unii spuneau: „Este profetul Ilie”. Alţii spuneau: „Este un profet, ca cei de odinioară”. Irod auzea aceste zvonuri şi spunea: „Ioan, căruia am pus să i se taie capul, iată-l înviat din morţi”. Aceasta, pentru că regele Irod îl arestase pe Ioan şi-l aruncase în închisoare din pricina Irodiadei, soţia fratelui său Filip, pe care o luase în căsătorie. Căci Ioan îi spusese lui Irod: „N-ai dreptul s-o iei în căsătorie pe soţia fratelui tău”. De aceea, Irodiada îi purta duşmănie şi ar fi voit să-l ucidă, dar nu putea, pentru că Irod se temea de Ioan; îl ştia om drept şi sfânt şi-l ocrotea. De câte ori îl auzea, stătea descumpănit, neştiind ce să facă. Cu toate acestea îl asculta cu plăcere. Dar s-a ivit un prilej bun pentru Irodiada, când cu ocazia aniversării Irod a dat un ospăţ, la care i-a invitat şi pe dregătorii de la curtea sa şi pe comandanţii armatei, împreună cu căpeteniile din Galileea. Fiica Irodiadei a intrat la ospăţ, a dansat şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor săi aşa de mult, încât regele i-a spus fetei: „Cere-mi orice vrei şi-ţi voi da!”. Şi a adăugat cu jurământ: „Orice îmi vei cere îţi voi da, chiar şi jumătate din regatul meu”. Fata a ieşit afară la mama sa şi a întrebat-o: „Ce să cer?”. Irodiada i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul!”. Copila a intrat în grabă la rege şi i-a spus: „Vreau să-mi dai îndată pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul”. Atunci regele s-a întristat, dar n-a voit s-o refuze, din pricina jurământului făcut în faţa oaspeţilor. De aceea, a trimis imediat un soldat cu porunca de a-i aduce capul lui Ioan. Soldatul s-a dus la închisoare şi i-a tăiat capul lui Ioan. Apoi a adus capul pe o tipsie, l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Ucenicii lui Ioan, când au auzit aceasta, au venit, i-au luat trupul şi l-au pus într-un mormânt.

Cuvântul Domnului

Pace si Bine ! :)

P.S.
Cati martiri, cati sfinti, cati preoti, cate calugarite si cati calugari ai Domnului !!! ... raman mut !
... e bine sa meditez, ca sa "vad" pe unde sunt ! :) ... vai de mine, dar de azi ma apuc si eu sa fac fapte bune !! .. ajuta-ma, Doamne !

mmary spunea...

Anonim :

"Fericiţi sunt cei care păstrează cuvântul lui Dumnezeu într-o inimă curată şi generoasă, şi aduc roade bogate prin răbdare. Aleluia)"

Iti multumresc frumos pentru TOT!

Te rog ca de azi inainte sa il asezi si pe nepotelul meu Denis in acea novena catre Milostivirea Divina.Are epilepsie si simptome de autism iar ieri a facut 6 crize.Avand in vedere faptul ca de cateva luni eusi familia mea il incredintam in fiecare seara Inimii Neprihanite a Preacuratei Fecioare Maria, iar azi e prima sambata din luna, te rog , atunci cand te rogi Preacuratei sa i-l prezinti si pe Denis.

Iti multumesc frumos.

Dumnezeu sa te binecuvanteze cu Binecuvantarea Sfintei Treimi si a Sfintei Fecioare!:)

Anonim spunea...

Te rog frumos sa imi spui daca Denis, dupa ziua de azi, este bine, sanatos ! E f. important pt. mine !
Pace si Bine !

mmary spunea...

Anonim, si eu gandesc ca tine, sa dea Domnul sa fie asa! ...

O, Sfanta Vointa a lui Dumnezeu , fii Iubirea mea!

Laudati sa fie Isus si Maria!

...o sa-ti spun maine seara.

Fiti binecuvantati!

Pace si bine!:)

mmary spunea...

Anonim,starea lui Denis e stabila,asa cum era inainte de ultimele crize.

"Ajutati-ne sa iesim de aici" e o comoara pentru fiecare suflet...multumesc :)

Dumnezeu sa te binecuvanteze cu Pacea , Iubirea , Bucuria si Indurarea Sa!

Anonim spunea...

DUMINICA A V-A DE PESTE AN

LECTURA I

Lumina ta va răsări ca zorile.

Citire din cartea profetului Isaia (58,7-10)

Aşa vorbeşte Domnul: Împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; pe cel gol îmbracă-l şi nu întoarce spatele semenului tău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi-ţi vei grăbi vindecarea; dreptatea ta îţi va merge înainte şi slava Domnului te va însoţi. Atunci tu vei chema pe Domnul şi el îţi va răspunde, îl vei striga şi el îţi va zice: „Iată-mă!”. Dacă vei îndepărta din mijlocul tău asuprirea, gestul de ameninţare şi cuvintele de ocară, dacă vei da de mâncare celui flămând şi vei aduce mângâiere celui amărât, atunci lumina ta va răsări în întuneric şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 111,4-5.6-7.8a şi 9 (R.: cf. 4)

R.: Cel drept va străluci ca o lumină.
sau
Aleluia.

Omul care se teme de Domnul
răsare ca o lumină în întuneric pentru cei drepţi,
el este blând, îndurător şi drept.
Fericit este omul care are milă şi ajută cu bucurie,
el îşi rânduieşte bunurile cu dreptate. R.

El nu se clatină niciodată
şi dreptatea lui va fi amintită veşnic.
El nu se teme de vorbele rele,
inima lui e tare şi se încrede în Domnul. R.

Inima lui este în siguranţă, nu are nici o teamă.
El este darnic faţă de cei săraci,
dărnicia lui nu cunoaşte margini,
iar puterea lui se înalţă în slavă. R.


LECTURA A II-A

V-am vestit pe Isus Cristos cel răstignit.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni (2,1-5)

Fraţilor, când am venit la voi, ca să vă vestesc taina lui Dumnezeu, nu am venit ca unul iscusit în arta cuvântului sau a înţelepciunii. Eu n-am voit să cunosc printre voi altceva decât pe Isus Cristos, şi pe acesta răstignit. Am venit în mijlocul vostru întru slăbiciune şi frică, ba chiar de-a dreptul tremurând. Limbajul meu şi propovăduirea evangheliei nu aveau nimic comun cu vorbele meşteşugite ale artei de a convinge; dar ele se bazau pe Duhul Sfânt şi pe puterea lui, pentru ca temeiul credinţei voastre să nu fie înţelepciunea oamenilor, ci puterea lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

VERSETUL LA EVANGHELIE (In 8,12)
(Aleluia) Eu sunt lumina lumii, spune Domnul; cine mă urmează va avea lumina vieţii. (Aleluia)

EVANGHELIA

Voi sunteţi lumina lumii.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei (5,13-16)

În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: „Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cu ce se va săra? Nu mai este bună de nimic; va fi aruncată afară şi oamenii o vor călca în picioare. Voi sunteţi lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate aşezată pe un munte. Nici nu pune cineva sub obroc o candelă aprinsă, ci o pune în sfeşnic pentru ca să lumineze tuturor celor din casă. Tot aşa să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune şi să-l preamărească pe Tatăl vostru din ceruri”.

Cuvântul Domnului

Vezi tu sr. mmary, Domnul vrea ca parintii lui Denis sa nu mai mearga (si)pe calea lumii. Cuvantul de azi este graitor in ceea ce ar trebui sa faca ei. De aceea Domnul si Mama, de atatea luni de zile nu au rezolvat vindecarea.
Ar fi bine sa le sugerezi in 2, 3 cuvinte, cu iubire si blandete lucrul acesta.
.... ori cu Gloria Polo ! :)

Pace si Bine ! :)

P.S.
Ma bucur ca iti place cartea ! :)
Multumim Mamei Maria si lui Isus !
Am vazut si niste poze pe facebook. Nu prea vad bine o poza cand vad machiaj, zici ca ma prinde
flama ! :)
Binecuvantarea Domnului sa fie asupra tuturor membrilor familiei tale frumoase ! :)

mmary spunea...

Anonim, ai dreptate.:)

Am facut de ceva timp ceea ce mi-ai sugerat, ambele variante: tatal si bunica lui sunt receptivi si traiesc cele sugerate, insa...

...iar Marturia Gloriei Polo daca ai primit-o trebuie sa o si citesti ca sa aiba efect...

Intr-adevar , de aceea se intarzie vindecarea lui ...dar eu , noi, inca ne rugam...

Imi cer scuze pentru " flash-urile " provocate de fotografii,de aceea iti si daruiesc un antidot :

http://www.youtube.com/watch?v=CHhrqZnV9VY&feature=related

In urma cu cateva clipe am incarcat pe facebook cateva poze cu Denis...atunci arata mult ,mai bine , era mai grasut, acum insa...

Iti multumesc pentru binecuvantarile daruite familiei mele si ma rog ca Domnul si Dumnezeul nostru sa-ti binecuvanteze familia in fiecare zi , in fiecare clipa , cu toate Harurile si Darurile Sale! :)

Pace si Bine!

Anonim spunea...

Ce bine daca ar citi blogul tau si parintii lui Denis !
Pana la urma sa luam partea buna : Domnul ii iubeste ! :)

mmary spunea...

Anonim, pentru ca ei sa faca ceea ce ai spus tu, pentru ca cineva sa citeasca zilnic blogul meu, ar trebui sa-L simta pe Isus asa cum il simt eu, adica asa:

http://www.youtube.com/watch?v=9Z4s6dJb--8

Cu blandul Isus sa te binecuvanteze Fecioara de Sus!

GENES GEORGE SILVIU spunea...

nu m-am îndurat să nu îţi fur postarea....crede-mă nu am putut
MULŢUMESC LUI DUMNEZEU CĂ TE-AM ÎNTÂLNIT SORA MEA

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...