Despre SPERANTA pe Muntele Sfintei Treimi

„Fă numai binele, evită răul, aşteaptă-L pregătit pe Domnul!”

5 februarie 2005 

 

           A 5-a Prima sâmbătă pe muntele Sfintei Treimi în Nuşfalău

 

În această lună care cuprinde Ziua Mondială a Bolnavilor vrem să ispăşim pentru cei bolnavi fizic–sufleteşte–spiritual. 

„Fecioară Maria, care eşti tămăduitoarea bolnavilor, roagă-te pentru noi!”.

  I. Nuşfalău: retrospectivă – examen de conştiinţă.

 Ai construit în familia ta, în jurul tău unitatea, înţelegerea? Ascultarea, statornicia, încrederea te caracterizează? Atragi asupra ta, a familiei tale, a lumii pedeapsa lui Dumnezeu din cauza păcatelor tale sau Îndurarea lui Dumnzeu din cauza pocăinţei tale? Aştepţi pregătit întoarcerea lui Isus? Te rogi în fiecare dimineaţă în genunchi rugăciunea de la Fatima? Aştepţi cu frică sau cu bucurie sufletească împlinirea mesajelor? Sfânta Treime, Sfânta Familie, primii creştini sunt modelele tale? Câte suflete ai dus până acum mai aproape de Dumnezeu? Pe cei de altă naţionalitate, altă religie,… îi consideri ca fraţi ai tăi? Simţi roadele unităţii: pacea, bucuria, iubirea,…? Ai făcut conştiincios programul sufletesc de ispăşire? Eşti suflet care ispăşeşte 24 de ore pe zi, prin purtarea permanentă a lui Isus? Ai pornit pe calea de a vrea întotdeauna numai binele şi niciodată răul?

·         

 Fragment din mesajul Sfintei Fecioare din ianuarie 2005, cu explicaţii.

„Astăzi, la începutul anului, în mod solemn vă spun: 

Eu sunt Maica Speranţei!”

În ce constă speranţa? Dumnezeu, Sfânta Fecioară, îşi respectă promisiunile făcute prin Sfânta Scriptură şi mesaje.

Spre ce ne orientează speranţa? Dacă folosim mijloacele oferite de Cer (rugăciune, post, fapta bună,…), ne vindecăm, ne eliberăm, ne convertim, ne mântuim şi îi ajutăm şi pe alţii să se mântuiască.

Cine poate spera în mântuire? Cel care-L pune pe Dumnezeu pe primul loc; cel care caută şi face Voia lui Dumnezeu; cel care face pocăinţă; cel care face cu statornicie binele şi evită răul,…

La ce ne foloseşte speranţa?  Avem parte de protecţia deosebită a lui Dumnezeu. Putem dobândi tot binele. Dumnezeu ne întăreşte. Nu ne temem de observaţiile răuvoitoare ale oamenilor. Simţim pornirea să practicăm în mod eroic virtuţile. Avem răbdare în suferinţă. Nu ne temem nici de moarte!

Care este opusul speranţei creştine? Încrederea excesivă în noi înşine şi în oameni. Disperarea: omul nu crede în Îndurarea lui Dumnezeu. Încrederea abuzivă: omul nu crede în Dreptatea lui Dumnezeu. Ispitirea lui Dumnezeu: omul se expune trupeşte – sufleteşte cu uşurinţă pericolelor (şofer nesăbuit, cel care iubeşte pericolul, adună păcat după păcat,…) 

Motto-ul creştinului:  

„Cât trăiesc, sper!!!”. 

Numai omul speranţei este creştin autentic!

„ Aţi păşit într-o nouă perioadă, când alături de Îndurarea lui Dumnezeu se arată Dreptatea lui Dumnezeu, care curăţă lumea de rău”.

Să fim conştienţi că, dacă cerem iertare lui Dumnezeu vom întâlni Îndurarea Lui nemărginită.

Toţi cei care ţin la păcatele lor, se pot aştepta oricând şi oriunde la pedeapsa lui Dumnezeu care atenţionează prin:  boală incurabilă, posesiune, frică uriaşă, înnebunire, moarte subită, osândă veşnică,… Dreptatea lui Dumnezeu înseamnă că Dumnezeu recompensează binele, dar mai devreme sau mai târziu pedepseşte păcatul (parţial aici, deplin dincolo). Cine cu ce păcătuieşte, cu aceea pătimeşte (poporul din Betleem a fost neîndurător cu pruncul Isus, Irod a fost şi el neîndurător cu pruncii lor). Dumnezeu ia în considerare fiecare împrejurare atunci când recompensează şi pedepseşte. Oamenii judecă după înfăţişare. Dumnezeu priveşte interiorul, inima. Dumnezeu nu ia în considerare prestigiul omenesc (primii vor fi ultimii, ultimii vor fi primii). Dreptatea lui Dumnezeu să ne reţină şi de la cel mai mic păcat şi să ne îndemne să facem şi cel mai mic bine!

„ Aflaţi că tot ce am profeţit la Fatima se împlineşte. Această perioadă a sosit!!!

Biserica a acceptat mesajul Fecioarei de la Fatima. Pe copiii care au primit mesajul Biserica i-a propus ca modele. Papii au făcut pelerinaje la Fatima. Esenţa mesajului este invitaţia la: rugăciune, convertire, pocăinţă. Acestea concordă cu învăţătura Sfintei Scripturi. De ce nu a fost acceptat multă vreme? Din cauza marii necredinţe a lumii. Care a fost urmarea lipsei ascultării? Cele două războaie mondiale, cu peste 10 milioane de morţi şi răspândirea învăţătutii false a ateismului în întreaga lume. Papa Ioan Paul II a recunoscut că în 13 mai 1981 Fecioara din Fatima i-a salvat viaţa. Lumea întreagă trebuie să privească spre Fatima! Să luăm în serios cinstirea Inimii Neprihănite a Mariei, prima sâmbătă, oferirea de sine Mariei, convertirea,... 

Fatima este mesajul speranţei: 

„Dacă vă convertiţi, veţi avea viitor!”.

Reversul medaliei: „Dacă nu vă convertiţi, vă pierdeţi!”

„ Voi, cei care ascultaţi de Mine, nu vă temeţi, pentru că veţi avea parte de fericire nemaivăzută”.

II. Nuşfalău - prezent

·        

Mesajul Fecioarei Maria din ianuarie 2005:

 

„Astăzi vă invit la bucurie. Isus, Fiul Meu cel Sfânt, care vă iubeşte foarte mult, vrea să se întoarcă pe Pământ şi va aduce o asemenea bucurie cum nu a mai fost de la începutul lumii. Pentru această bucurie trebuie să vă pregătesc inimile. Aceasta nu va fi o bucurie ca cea pe care o dă lumea.

Acum, voi sunteţi plini de teamă din cauza multelor catastrofe. Nu fiţi atenţi la acestea, pentru că teama elimină din voi bucuria. 

Teama nu este de la Noi.

Voi, să fiţi atenţi să vă curăţaţi (pregătiţi) inimile, ca să fie întotdeauna curate. Nu ţineţi supărare cu nimeni! Nu judecaţi pe nimeni! Deschideţi-vă inimile şi predaţi totul Fiului Meu.

În scurt timp veţi avea parte de un har special. Dumnezeu va da lumii întregi o mare atenţionare. Aceasta va însemna o bucurie mare tuturor celor care cred în Mine şi în Fiul Meu. Fiecare, acolo unde este (trăieşte) va vedea raiul şi în lumina lui Dumnezeu se va vedea pe sine, aşa cum este. Acest eveniment va avea loc în curând!

Voi, copiii mei, încă nu sunteţi pregătiţi  în inimile voastre pentru primirea bucuriei. Acum am venit să vă pregătesc pentru această mare bucurie prin prezenţa mea, prin binecuvântarea mea şi prin mesajul meu.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat!”

Tema lunii februarie: boala, vindecările

Ce să faceţi în timpul bolii?

Rugaţi-vă! Spuneţi: „Isuse vindecă-mă, pentru Numele Tău Sfânt”. „Dumnezeul meu! Facă-se Voia Ta Sfântă!” „Părinte, ofer în mâinile tale trupul şi sufletul meu, boala mea, viitorul meu,…”. „Domnul a dat (sănătatea), Domnul a luat, fie Numele Lui binecuvântat.” „Dacă multele lucruri bune le-am acceptat din mâinile Domnului, de ce să nu le acceptăm şi pe cele rele (boala)”.

Rugăciunea în comun este mai eficientă: „...dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu”.

Zilnic: puneţi-vă boala în mâinile Tatălui Ceresc, în Inima Preasfântă a lui Isus, sub protecţia Spiritului Sfânt, în Inima neprihănită a Mariei. Cereţi ajutorul tuturor îngerilor şi sfinţilor.

Rugăciunea celor care suferă împăcaţi este mai eficientă! În timp de boală să faci novene, rugăciuni de eliberare, rozarul de durere, calea crucii, să foloseşti sacramentalele (lumânare sfinţită, apă sfinţită). Să nu lipsească în nici o zi rugăciunea de preamărire şi mulţumire. Tot ceea ce Dumnezeu vrea şi permite foloseşte curăţirii şi sfinţirii noastre. Atunci când Dumnezeu îţi împlineşte rugăciunile trebuie să-I fii recunoscător toată viaţa!

1.       Chemaţi-l pe preotul vostru!

Faceţi-vă sfânta spovadă. Păcatul este cauza majorităţii bolilor! Cereţi  „liturghia de eliberare şi vindecare” şi „ungerea bolnavilor”. În timpul sfintei liturghii parohia să se roage pentru vindecarea voastră.

2.       Încredeţi-vă în ajutorul celor din Cer!

„Celor care Îl iubesc pe Dumnezeu totul le este spre folos!”. „Dumnezeu nu dă nimanui cruce mai mare decât poate duce”. „Dumnezeu permite răul pentru a scoate din el un bine mai mare”.

3.       Ispăşiţi pentru păcatele voastre şi ale altora!

Jertfa noastră are „putere de a obţine merite”, prin care putem să dobândim harul vindecător al lui Dumnezeu.

·        

Fragmente din cartea „Secretul bucuriei mele”, de  B.M. Éva .

Prima vindecare -  pecete asupra originii supranaturale a carismei. Mărturia lui Gál Levente (pag.46-47)

„ De la naştere am avut strabism, din care motiv nu vedeam nimic fără ochelari, eram retardat mintal şi mă bâlbâiam. Mătuşa mea, care fusese la Şumuleu Ciuc mi-a vorbit despre Fecioara făcătoare de minuni. Am întrebat-o: m-ar vindeca şi pe mine Sfânta Fecioară? Da, dacă ceri cu credinţă mijlocirea Ei, mi-a răspuns mătuşa mea. Am rugat-o pe Sfânta Fecioară să mijlocească pentru mine. Într-o zi m-am trezit că văd fără ochelari, mi-a trecut şi bâlbâiala, după care capacităţile mele mintale s-au îmbunătăţit. Medicul oftalmolog a constatat mirat că m-am vindecat. După un timp am fost şi la Şumuleu Ciuc să-i mulţumesc Sfintei Fecioare pentru mijlocirea Ei.”

A doua vindecare – pecete asupra harurilor Primei Sâmbete la Şimian. Mărturia Mariei Szilágyi (pag.70-71)

„Eu aproape că eram paralizată din cauza bolii de coloană vertebrală. Aveam şi o afecţiune ginecologică. Mâna dreaptă nu o puteam ridica. Şi capul mă durea permanent. Am simţit o pornire interioară să merg la biserică în prima sâmbătă. Când ne rugam împreună am prins în suflet în mâinile mele mâna lui Isus şi a Mariei. Dintr-o dată am simţit o mare căldură în trup. Din acea zi m-am vindecat complet. Mulţumesc lui Dumnezeu şi Sfintei Fecioare. Am promis că din recunoştinţă voi lua parte la întâlnirile de rugăciune.”

A treia vindecare – pecete asupra menirii supranaturale a muntelui Sfintei Treimi din Nuşfalău. Mărturia Ilonei Vad (pag.66-68) 

 „După naştere au rămas complicaţii, care au generat o tumoră uterină malignă. Timp de 14 ani, cât am fost bolnavă, am încercat diverse metode de vindecare, dar snimic nu m-a ajutat. Medicii au renunţat la mine. Atunci îngrozită am strigat:“Doamne dacă exişti mai dă-mi o şansă! În schimb îţi voi da viaţa mea!”. O mare căldură mi-a trecut prin tot corpul. Dumnezeu m-a vindecat trupeşte şi sufleteşte. Îl slăvesc şi preamăresc pe Domnul Dumnezeul meu pentru toate încercările pe care le-a permis în viaţa mea spre folosul şi mântuirea mea. Din recunoştinţă mi-am consfinţit viaţa lui Dumnezeu.”

 III. Nuşfalău – privire în viitor.

În martie ne rugăm pentru copii născuţi şi nenăscuţi. În mod concret ispăşim pentru acei părinţi, medici, oameni, care nu iubesc copiii concepuţi şi născuţi, se folosesc de ei, îi maltratează,...

Tatăl ceresc îi invită la un post serios de 40 de zile pe toţi aceia care doresc. Putem posti în fiecare zi, fără televizor, carne, băuturi alcoolice, ţigări, cafea.... Rezultatele nu vor întârzia să apară.

N.B. Este recomandabil să se mediteze cel puţin o dată la două zile învăţătura lunară!!!.

Mesajul Spiritului Sfânt în anul Euharistiei:   

„La fiecare sfântă liturghie să fiţi în mod conştient atenţi la Sfânta Ostie albă. Aşa-i că şi voi vă minunaţi de peisajul alb, de pomul imbrăcat în flori,  de veşmintele albe, curate… Împărtăşirea frecventă  vă face albi ca zăpada, curaţi, rupţi din rai. Rugămintea noastră cerească este: Poartă întotdeauna veşminte albe!”

Tema de casă din februarie:

„Mărire Ţie, Recunoştinţă Ţie Isuse pentru toate, chiar şi pentru boală!”

 

sursa:http://www.muntelesfinteitreimi.ro/Februarie%202005.htm