Speranta - Increderea - Abandonarea

" Iara noi am crezut Iubirii Lui ce o are asupra noastra" .

Credinta este increderea in Cuvintele lui Isus; increderea este credinta in Iubirea Lui.Prin incredere ne unim, ne cuminecam cu iubirea lui Dumnezeu, in timp ce prin credinta ne cuminecam cu Adevarul Sau.Speciile sacramantale ale credintei sunt cuvintele lui Isus.Speciile sacramentale ale Euharistiei sunt prescura si vinul; speciile euharistice ale increderii sunt toate intamplarile si evenimentele ce dau peste noi.

Toata sfintenia consta in a te incredinta iubirii lui Dumnezeu; a-L lasa sa lucreze asupra ta.

"Iar noi am crezut Iubirii ".

Aceasta expresie este rezumatul traducator  al intregului regim de iubire, este Teologia neinteleasa si neintrecuta.Nu vad in dosul incercarilor iubirea, dar o cred: e greu s-o recunosti, totusi o accepti.Toate evenimentele sunt prescura, vinul euharistic ce ascunde nu adevarul ,ci Iubirea .

Fii panza pictorului Isus  pe care sa-si picteze planurile si intentiile de dragoste.Cand Sfanta Tereza de Avila si-a scris viata, s-a gandit cum s-o intituleze si, cugetand la cate a facut Isus pentru ea, din cate a scos-o, si-a intitulat autobibliografia: "Istoria indurarilor si milelor lui Dumnezeu".

Ori de cate ori primesti vointa Lui , te cumineci cu iubirea Lui.

Toata sfintenia sta in doua cuvinte:Nu te increde ( in tine) si te increde ( in Mine).Lasa-te in mainile iubirii, crezand ca tot ce face, o face din marea nebunie a iubirii.Sa vezi iubire si acolo unde simturile, mintea ta nu vad ca e iubire, precum si cand nu poti deosebi daca Dumnezeu te trateaza in acel fel din pedeapsa, ori din dreptate.

Sa vezi iubire si in orbirea lui Tobia, in bubele lui Iov, in ispitele tale , in ghimpele satanei; sa vezi iubire si in naruirea Ierusalimului, in caderea lui Petru.Numai pacatul e specia urii fata de Dumnezeu ; si totusi, Dumnezeu poate face si el o comoara si o consacrare sfanta , daca ti crezi Iubirii.

Increderea e greu de practicat, deoarece conceptiile noastre nu se aseamana cu cele ale lui Dumnezeu.E eroica virtutea credintei, dar increderea e si mai eroica.Increderea mai e si credinta lucratoare asupra mea.Ea este aceea care, in painea comuna a evenimentelor, descopera iubirea lui Isus.

Maria Magdalena, Sfantul Augustin, Margareta de Cortona, poate niciodata nu ar fi iubit atat de mult pe Dumnezeu, de n-ar fi permis El sa cada atat de jos.Dupa cum diavolul nu banuieste ca sub speciile painii si vinului este ascuns Isus, pentru ca nu crede, la fel nu poate banui ce ascunde iubirea lui Isus in dosul diferitelor evenimente.Sub aceasta naframa a intamplarilor se ascunde Isus, uneori chiar ochilor nostri, cum s-a ascuns ucenicilor din Emaus, ori Mariei Magdalena in dimineata Invierii.

Intamplarile sunt uneltele iubirii Lui, 

iar tu esti panza iubirii pe care se picteaza evenimentele vietii.

Din cele de mai sus scoatem urmatoarele concluzii: niciodata sa nu fim tristi , orice ni s-ar intampla, caci toate intra in planurile  iubirii lui Dumnezeu, chiar si pacatul e permis de EL.

Dumnezeu nu ne vrea decat binele, ori a vrea binele cuiva inseamna a-l iubi.

Dumnezeu ne este tata, care nu ne poate da uitarii, dupa expresia Lui : 

"Chiar de o mama si-ar uita de copilul; de la sanul ei, 

Eu de tine nu pot sa uit"(Is. 49, 15 ).

Apoi, toate incercarile lui Dumnezeu au un scop, o finalitate buna, caci toate lucreaza opera tacuta, ascunsa , grava , nepatrunsa, lucrare de iubire, unde diavolul nu poate face nimic.Dupa ce Dumnezeu si-a dat pe Fiul Sau, noi cum sa nu parasim nimicurile? Dupa ce iti dai seama ca s-a dat pe Sine insusi prin Isus, atunci vezi ca a nu te increde in bunatatea Lui e lipsa de logica 

- si nicidecum cumintenie.

Increde-te intr-o iubire atat de nemasurata si atat de simpla, spre binele celui ce iubeste.El este dragostea intruchipata , nu vrea moartea pacatosului, nu ispiteste peste masura.Chiar cand vezi ca lucrurile merg rau, 

nu dispera , ci asteapta sfarsitul.

Orbul din Ierihon nu si-a pierdut increderea in Isus, cand i-a pus noroi pe ochi, si nu a zis, cum poate am fi zis noi: "Doamne, vrei sa ma orbesti si mai tare punandu-mi tina pe ochi; eu iti cer lumina si tu ma intuneci si mai tare".Dar nu, el a crezut iubirii lui Isus si Mantuitorul a facut minunea.

Prin urmare, arunca-te, abandoneaza-te in dragostea Lui.

El toate le intoarce spre bine, caci toate sunt opera iubirii Sale.

Dumnezeu dragoste este si din dragoste numai dragoste poate iesi .

sursa:  Episcopul Ioan Suciu : "Exercitii spirituale pentru sufletele consacrate"