Te caut din toata inima...

19 august 2009

Sfantul zburator al Euharistiei



Iosif s-a nascut la Copertino in anul 1603;
era fiul unui tamplar sarac.Dupa multe dificultati pe carte le puteti citi aici, el a fost primit in ordinul Sfantului Francisc.

Harurile mistice pe care le primea de la Dumnezeu si darul de a face miracole erau atat de neobisnuite incat autotitatile ecleziale l-au luat drept un iluminat periculos.
El accepta toate reprosurile, toate acuzatiile, toate batjocurile si chiar izolarea totala la care a fost condamnat cu o rabdare si umilinta iesita din comun.
A plecat in casa Tatalui la 18 septembrie 1663, zi in care este sarbatorit ca sfant.Intrand intr-o zi intr-o biserica neglijata,in care nu era aprinsa nici macar lampa de langa Sfantul Sacrament, el spuse insotitorului sau:
 
-Crezi ca Sfantul Sfintilor Se afla aici?
-Cine stie?-raspunse fratele.

Dar discernamantul supranatural al lui Iosif nu-l putea insela.
El sc
oate un strigat, se ridica in aer si zbura pana la tabernacolul pe care il imbratisa adorandu-l pe Domnul si Mantuitorul sau.
Alta data ,in aceeasi biserica, in noaptea de Craciun, auzind fluierele ciobanilor pe care ii invitase sa vina la celebrarea Nasterii Pruncului Isus, fu inundat de o asemenea bucurie incat incepu sa danseze.Apoi, suspinand profund,scoase un strigat puternic si zbura din mijlogul bisericii, la peste 50 de picioare distanta, pana la altar;si, in incantarea lui,
tinu imbratisat tabernacolul mai bine de un sfert de ora fara a face sa cada nici una din nenumaratele lumanari ce ardeau pe altar si fara ca vesmantul sau sa ia foc.
Intr-o Joie Sfanta, seara, in timp ce se ruga cu ceilalti calugari in fata mormantului pregatit in fata altarului impodobit cu numeroase lumanari si ornamente stralucitoare,
Iosif zbura dintr-o data pentru a merge sa sarute potirul in care era inchisa Os
tia Consacrata,
fara sa deranjeze nimic din ornamentele altarului. Apoi , dupa catva timp, chemat de superiori, cobori in locul unde statuse mai inainte.
Intr-o zi din anul 1650,printul german Frederic de Bruncwich, in varsta de 25 de ni, care calatorea pentru a vizita principalele Curti regale ale Europei, se duse din curiozitate la Assisi pentru a-l vedea pe Iosif din Copertino al carui renume ajunsese pana in Germania.
Ajuns la manastire,isi manifesta dorinta de a vorbi cu sfantul calugar si de a pleca imediat.Fu sfatuit sa ramana pentru a-l vedea la altar.
A doua zi dimineata, fu condus la biserica de doi conti din suita sa, unul catolic si celalalt luteran.Iosif celebra Sfanta Liturghie.
 

Deodata, in momentul in care trebuia sa rupa Ostia,el scoase un strigat patrunzator, si zbura prin aer inapoi, la o distanta de cinci pasi de altar.
Apoi scotand un al doilea strigat, reveni la altar si reusi sa rupa Ostia fara mare efort.

Cand la cererea printului superiorul voi sa afle motivul strigatelor scoase de Iosif,acesta ii raspunse superiorului:
 

"Cei pe care i-ati trimis la Liturghia mea in aceasta dimineata au inima dura, ei nu cred tot ceea ce crede Sfanta Biserica , mama noastra. De aceea Mielul lui Dumnezeu S-a intarit astazi in mainile mele incat eu nu-L puteam rupe".

Mirat de cele vazute si de raspuns, printul nu se mai gandi la plecare si dori sa stea de vorba cu Iosif.Convorbirea dura mult timp.
Printul dori sa asiste le inca o Liturghie.
In momentul in care Iosif ridica Sfanta Ostie consacrata, el scoase un strigat si fu ridicat in aer unde ramase vreo zece minute.

Pe ostie se vedea o cruce neagra.
Printul fu foarte
emotionat de acest nou miracol.
Dupa Liturghie el primi mai multe sfaturi de la Iosif si le urma.
In anul urmator, printul reveni la Assisi cu totul transformat in credinta sa. Il intalni pe Iosif in fata caruia abjura de la luteranism in prezenta mai multor cardinali si deveni catolic in inima si comportare.


 
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toata splendoarea Iubirii Sale!

8 comentarii:

Carmen spunea...

Sfantul Iosif cădea în extaz şi mâini nevăzute îl purtau prin aer până la icoanele Preacuratei Fecioare Maria, unde rămânea în rugăciune până când superiorul mănăstirii îi poruncea, chiar şi numai cu gândul, să revină la locul său; din corpul lui, slăbit de posturile îndelungate, emana un parfum neobişnuit, ce se simţea la mare depărtare, astfel că-i descoperea prezenţa oriunde s-ar fi aflat; privirea lui pătrundea adâncul conştiinţelor, şi nu de puţine ori cei care se întâlneau cu el se simţeau chemaţi de Iosif şi îndemnaţi să-şi spele sufletul; toate aceste daruri extraordinare erau învăluite într-o modestie şi o bunătate care au făcut din umilul călugăr un mare prieten al copiilor şi al tinerilor.

Multumim ca ni l-ai reamintit pe acest suflet de lumina.

Cristian Lisandru spunea...

O zi excelentă îţi doresc, Mmary... Foarte interesantă postarea ta...

mmary spunea...

Carmen,tocmai, modestia,bunatatea si smerenia au fost virtutile care au atras asupra lui Harurile divine...

"Multumim ca ni l-ai reamintit pe acest suflet de lumina."

Cu mult drag Carmen, imi face o deosebita placere sa vorbesc despre oamenii cu suflete luminoase,parca ma patrund si pe mine razele lor binecuvantate...

mmary spunea...

Cristian, multumesc pentru ziua excelenta...

ma bucur daca ti-a placut postarea...

o seara imbratisata de minunatia iubirii iti doresc...

Geanina Codita spunea...

Draga mea,
am citit de 12 ori, nici mai mult, nici mai puţin...

Sunt pe gânduri, dacă pot spune aşa...

îmi plac oamenii buni şi modeşti, îi ador, iar pe tine te îmbrăţişez cu toată dragostea.

elena marin-alexe spunea...

Draga mea blogul tau abunda in iubire, deci pentru-ca dai atata bucurie in jurul tau, am hotarat sa te premiez cu BLOG DE ORO, care te asteapta sa-l 'ridici' de pe blogul meu.
Te imbratisez cu dragoste!

mmary spunea...

Geanina, de 12 ori?...de ce oare???

Oare ce spun gandurile tale?

Multumesc pentru imbratisare,e plina de prietenie...
trimit si eu catre tine una la fel :)

mmary spunea...

Doamna Elena, va multumesc frumos...v-am raspuns pe blogul dumneavoastra...

Va imbratisez cu drag...

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...