Doamne,uneori lumina se micsoreaza in sufletul meu,uneori n-o mai vad...mi-e frica sa raman singura,caci sunt singura fara Tine,nu ma pot privi si nici nu vreau s-o fac,daca Tu ,iubirea mea,nu stralucesti in mine...te chem...tresarirea inimii mele imi sopteste ca Esti aici...Te simt,te privesc cu ochii inimii care tind spre contemplatie,o contemplatie dulce si plina de iubire,patrunsa cu totul de respect si simt cum ma atragi spre Tine cu o stralucire si o atractie careia nu-i pot rezista...Cum as putea sa-ti rezist Doamne?Cum as putea sa-ti rezist cand inima mea e sedusa,e sedusa de frumusetea ta?Te privesc,Te privesc si Te iubesc iubirea mea...Te vad transfigurat si stralucind de maretie,esti frumos,incredibil de frumos in timpul Patimilor,pe cruce,in timp ce ne iubesti....Te privesc fascinata de frumusetea Ta cand tragica,cand senina,pe care sufletul meu poate acum sa o perceapa si sa o guste...si ma pierd...ma pierd in Tine...plutesc in chip delicios in acest abis nesfarsit al iubirii Tale dorind sa-Ti spal ranile cu lacrimile mele,sa le mangai,sa le surad si sa le incredintez ca n-au fost in zadar.As vrea sa-Ti pot vindeca Ranile cu lacrimile sufletului meu,cu iubirea mea incandescenta,apoi sa adun toate picaturile de Sange Sfant,care s-au revarsat pentru noi,si sa le ascund in ranile sufletului meu,sa le astern in inima mea indragostita de Tine,sa ne unim si sa ne iubim in mine...dincolo de cuvinte...dincolo de sunete...dincolo de taceri...Te caut din toata inima...
05 mai 2009
Nevoia de Tine...
Doamne,uneori lumina se micsoreaza in sufletul meu,uneori n-o mai vad...mi-e frica sa raman singura,caci sunt singura fara Tine,nu ma pot privi si nici nu vreau s-o fac,daca Tu ,iubirea mea,nu stralucesti in mine...te chem...tresarirea inimii mele imi sopteste ca Esti aici...Te simt,te privesc cu ochii inimii care tind spre contemplatie,o contemplatie dulce si plina de iubire,patrunsa cu totul de respect si simt cum ma atragi spre Tine cu o stralucire si o atractie careia nu-i pot rezista...Cum as putea sa-ti rezist Doamne?Cum as putea sa-ti rezist cand inima mea e sedusa,e sedusa de frumusetea ta?Te privesc,Te privesc si Te iubesc iubirea mea...Te vad transfigurat si stralucind de maretie,esti frumos,incredibil de frumos in timpul Patimilor,pe cruce,in timp ce ne iubesti....Te privesc fascinata de frumusetea Ta cand tragica,cand senina,pe care sufletul meu poate acum sa o perceapa si sa o guste...si ma pierd...ma pierd in Tine...plutesc in chip delicios in acest abis nesfarsit al iubirii Tale dorind sa-Ti spal ranile cu lacrimile mele,sa le mangai,sa le surad si sa le incredintez ca n-au fost in zadar.As vrea sa-Ti pot vindeca Ranile cu lacrimile sufletului meu,cu iubirea mea incandescenta,apoi sa adun toate picaturile de Sange Sfant,care s-au revarsat pentru noi,si sa le ascund in ranile sufletului meu,sa le astern in inima mea indragostita de Tine,sa ne unim si sa ne iubim in mine...dincolo de cuvinte...dincolo de sunete...dincolo de taceri...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
LinkWithin
2 comentarii:
Ma prind in hora iubirii tale, te iau de mana si las sufletului puterea de a-L iubi!
Pentru a gasi "IUBIREA",aceasta comoara atat de pretioasa,nu trebuie sa schimbam situatia prezenta;ci sa cautam mai degraba sa ne schimbam dispozitiile launtrice.A vrea ceea ce vrea Dumnezeu si nimic mai mult,inseamna a realiza"Buna Vointa"cantata de ingeri deasupra leaganului Mantuitorului.Adevaratele bucurii profunde,singurele rodnice,de altfel,sunt acelea in care Dumnezeu devine partas...iti doresc ,Paul,sa te bucuri din plin de ele,sa le gusti farmecul patrunzator in timp ce il iubesti pe Creator....Domnul sa te binecuvanteze...
Trimiteți un comentariu