Te caut din toata inima...

17 iulie 2009

Impaca-te cu viata !


Ciudata ,de neinteles este viata omului.Exista zile in care soarele iti pare mai stralucitor,iar tu nu stii de ce.Esti multumit.Vezi partile bune,frumoase ale vietii.Munca merge ca de la sine.Toti sunt prietenosi cu tine.Nu stii de ce.Poate ca ai dormit bine.Poate ca ai gasit un om bun si te simti inteles si protejat.Te gandesti: asa sa ramana, aceasta pace, aceasta bucurie profunda. Dar dintr-o data totul este altfel. De parca soarele super -stralucitor atrage norii- astfel te coplesete, de neinteles tristetea.Totul iti apare in negru. Crezi ca celorlalti nu le mai place nimic la tine.In lucruri lipsite de importanta cauti motive sa critici ,sa te vaiti, sa invidiezi si sa acuzi. Te gandesti : asa va fi mereu. Si nu stii de ce. Poate esti obosit. Nu stii. De ce trebuie sa fie asa? Pentru ca omul este un strop de natura, cu zile de primavara si zile de toamna, cu caldura verii si cu frigul iernii. Pentru ca omul urmeaza ritmul marii: flux si reflux. Pentru ca existenta noastra este o repetare continua a vietii si a mortii. Daca pricepi acest lucru , poti sa mergi mai departe cu curaj, cu deplina incredere, caci stii : dupa fiecare noapte urmeaza o noua dimineata.Daca spui "da" la aceasta , daca accepti aceasta, prin aceste urcusuri si coborasuri vei ajunge la o tot mai adanca traire si bucurie a vietii. Impaca-te cu viata.Esti in pielea ta, in pielea altuia nu te mai poti naste. Pentru a fi putin fericit trebuie sa te impaci cu viata, cu propria ta viata asa cum este ea. Trebuie sa te impaci cu munca ta, cu limitele portofelului tau,cu fata ta pe care nu tu ti-ai ales-o. Trebuie sa te impaci cu oamenii din jurul tau, cu greselile si slabiciunile lor....Din toate faci o problema.Cea mai mica greutate si esti terminat cu nervii.Desigur,uneori ai toate motivele sa fii trist. Cineva la care tii are un mare necaz, este bolnav si poate nu se va insanatosi niciodata. Si tu suferi cu el. Pe buna dreptate. Dar este altceva cand iti amarasti viata din cauza micilor incidente zilnice. Din cauza unui cuvant dur, din cauza unei pete pe rochie sau a unei zgarieturi pe masina, din cauza unui cuvant de lauda pe care l-ai fi meritat si nu l-ai primit, a unei observatii prea taioase. Si lucrurile mici pot fi uneori amare,dar nu le face mai mari si mai rele decat sunt in realitate .Caci astfel atmosfera este suparatoare si toti cei din jur traiesc in tensiune. N-ai voie sa faci asa ceva.N-ai voie sa fii nefericit,pentru ca atunci nu poti face pe nimeni altul fericit. Si totusi aceasta este misiunea vietii tale : sa-i faci pe altii fericiti...Pe usa cu care iti inchizi trecutul sta scris numai un cuvant :iertare. Daca ne gandim la tot ce fac oamenii cu oamenii,la toate prin cate trec oamenii si la ce au de suportat unii de la altii,atunci nu poate fi pace decat prin iertare.Fiecare cuvant si fiecare gest prin care daruiesti iertarea contribuie la pace.Cunosc multi oameni si secretele multora.Si sant din ce in ce mai convins ca nu exista doi oameni la fel.Fiecare om este o lume in sine.El traieste si simte si gandeste si reactioneaza din lumea lui , al carui miez adanc imi ramane totdeauna strain. De aceea se produc intre oameni inevitabile tulburari de contact, frecusuri, tensiuni, ciocniri.Numai daca am inteles ca celalalt este altfel, si daca sunt gata sa iert, atunci este posibila convietuirea.Nu este niciodata prea tarziu pentru impacare, pentru ca nu este niciodata prea tarziu pentru a iubi si niciodata prea tarziu pentru a fi fericit. Soarele de pe cerul vietii noastre comune este intunecat de norii neincrederii, de ceata incorectitudinii, de suspiciune si prefacatorie, de noaptea maniei si a urii.Soarele din viata noastra e impiedicat sa lumineze de zidurile pe care le-am ridicat intre oameni, ziduri nevazute si misterioase in propriile noastre locuinte,in cercul cel mai restrans al familiei noastre. Necrutatori, tinem usile inchise in fata celor pe care nu vrem sa-i mai vedem si sa-i mai auzim. IMPACARE: singura mana care alunga cu rabdare norii. IMPACARE: prima lumina dimineata, care treptat alunga noaptea. IMPACARE: cheie care , in sfarsit , deschide iarasi usile de nepatruns ."
Intreaga postare este un fragment din cartea "Cuvinte pentru a fi om" scrisa de Phil Bosmans...

11 comentarii:

mihaizzz spunea...

ai dreptate , dar de cele multe ori e foarte greu sa uiti raul facut de altii si chiar iti vine sa le raspunzi cu aceeasi moneda.

dar sa speram ca oamenii buni se pot abtine de la acestea si vor intoarce si celalalt obraz !

kis spunea...

Iertare inseamna a te folosi de durerea provocata de altii pentru a le da in schimb dragostea lui Christos."

tartoras spunea...

Hmm, frumoase, adevarate si patrunzatoare cuvinte!
Multumesc, Mmary!

Geanina Codita spunea...

Mulţumesc pentru postare, draga mea.

simţem eu că urmează să scrii despre împăcarea cu noi însine, cu cei din jur...

Noapte de vis, draga mea!

mmary spunea...

mihaizz,bineinteles ca e greu,dar tocmai in aceasta consta frumusetea acestei virtuti: in a depasi toate starile sufletesti care te impiedica sa intorci si celalalt obraz...iar daca intorci spre cel ce te raneste un obraz cald ,surazator si plin de prietenie il dezarmezi de propriile sale arme si s-ar putea ca in loc de palma asteptata sa primesti o mangaiere minunata...

eu iti doresc sa fii in fiecare clipa un om bun,in pieptul caruia sa palpite o inima senina si fericita...

mmary spunea...

Kis,se pare ca gandurile noastre sunt ingemanate,iar pasii lor strabat aceeasi Cale ...

sper sa ne reintalnim,intr-o zi , in minunata destinatie :Isus Cristos...

desi ,daca stau sa ma gandesc mai bine,tocmai asta am facut: ne-am intalnit in Isus...

mmary spunea...

Tartoras, cu mult, mult drag, sper sa patrunda in toate sufletele care au mai mare nevoie de impacare,sa renasca si sa infloreasca in toate inimile triste si ravasite,revarsand in ele : lumina, prietenie,iubire...

Fii binecuvantata draga mea !

mmary spunea...

Geanina, daca stiai ce urmeaza sa scriu inseamna ca ai reusit sa ma cunosti, iar acest fapt imi daruieste raze de bucurie...ele se vor transforma intr-un soare mare si stralucitor ,atunci cand doi prieteni dragi din blogosfera vor indeparta din sufletele lor toate neintelegerile, orgoliile, ranile provocate,si lasand sa se intrevada sufletele lor curate,se vor impaca...

pana atunci am imbratisat SPERANTA ,din care trimit spre tine numai zambete senine si multa,multa iubire draga mea draga...

Geanina Codita spunea...

Bună dimineaţaaaaaaaaaaa!!!!!
Tu ai citit ce ţi-am răspuns eu la întrebarea"Dacă sunt trează?"

Doamneeeeeeeeeee, mare e Grădina Ta!!!!


Draga mea dragă, din partea mea, lipsă orgolii, chiar nu înţeleg ce se întâmplă, de ce astfel de reacţii, dar eu nu am probleme nici de conştiinţă, nici de orgolii.

Ţi-am mai spus , sunt cel mai simplu om de pe PĂMÂNT.


Îmbrăţişări peste normă, draga mea dragă!

Geanina Codita spunea...

draga mea dragă, este momentul să ne comportăm precum cei maturi.

Nu suntem copii să începem cu secvenţe de genul cine are dreptate şi cine nu, viaţa e mult prea scurtă ca să pierdem timpul cu aşa ceva.

Mi-am respectat întotdeauna cititorii şi aşa voi face până în ultima zi a vieţii.

Cine se îndoieşte de cele ce am scris nu mă cunoaşte absolut deloc, iar eu chiar nu mai am ce face în astfel de situaţii.

Merg însă pe ideea că timpul va demonstra dacă eu sunt sau nu sunt, ceea ce sunt...

Te îmbrăţişez cu mare drag!

Geanina Codita spunea...

Am revenit să îmbrăţişez o prietenă dragă.

Mulţumesc pentru tot , draga mea!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...