"Dupa-amiaza de iunie. In fata catedralei Sfantul Iosif din Capitala -
mare aglomeratie.
Toata lumea vrea sa se roage la Statuia Fecioarei Maria de la Fatima, venita in pelerinaj in Romania .Majoritatea credinciosilor din jurul meu erau ortodocsi, confirmandu-se inca o data inutilitatea despartirii celor doua biserici sur
ori. Unii incep sa povesteasca adevarate minuni traite in urma unor rugaciuni ridicate catre Sfanta Fecioara. Cineva spune ca astazi se implinesc 40 de zile de cand rosteste rugaciunea catre Inima Neprihanita, iar venirea statuii la Bucuresti i se pare o minune; altcineva spune ca, dupa mai multe zile de rugaciune, a primit un telefon si o voce feminina o avertiza ca una dintre rude se foloseste de acte false ca sa-i ia casa. Verificand informatia, constata ca este adevarata. Dupa ce situatia se clarifica, vrea sa multumeasca necunoscutei, dar i se spune ca numarul indicat nu exista; un barbat afirma ca rugaciunile l-au scapat de o paralizie severa; altii marturisesc ca Fecioara i-a ajutat in probleme care, logic, pareau imposibil de rezolvat... "Bucura-te Marie..."...
Soarele asfintea de dupa blocuri, lasand in urma o dara rosie ca de sange. Nuanta devenea din ce in ce mai palida.
Clipele se pierdeau pe rand in simfonia serii... Aerul se racorea sub adierea blanda a unui vant de vara.
Unii inca mai sporovaiau... Ne apropiam incet de intrare.
Un stol de randunele ciripea vesel si se rotea deasupra catedralei, ca intr-un imn inchinat Fecioarei.
Inviorati de cantecul vesel, credinciosii nu mai simteau oboseala. Prin difuzoare, un glas feminin se ruga calm si linistitor:
"Bucura-te Marie, cea plina de har;
Domnul este cu tine;
binecuvantata esti tu intre femei
si binecuvantat este rodul trupului tau Iisus.
Sfanta Marie,
Maica Lui Dumnezeu,
roaga-te pentru noi pacatosii,
acum si in ceasul mortii noastre.
Amin!
Se facuse liniste.
In curte, candelele se aprindeau una cate una...
Inauntru, cozile se despart de o parte si de alta a lacasului,
intalnindu-se la statuie.
Preotul roaga multimea sa nu zaboveasca prea mult in adorare
pentru ca afara asteapta alti oameni.
Ajunsi in fata minunatei zamisliri, credinciosii isi ating lucrurile de trupul candid in speranta ca energia care se imprima pe ele o sa-i vindece.
Fecioara imbracata in alb sta in rugaciune, tinand intre palme rozariul.
Fata ei ca zapada exprima mila si compasiune pentru pacatosii chinuiti de remuscari si amenintati de ororile iadului.
Ochii caprui sunt atat de expresivi, incat iti dau senzatia ca sunt vii si ca ascund in ei toata suferinta lumii pentru care Maica Sfanta se roaga continuu.
Inocenta si linistea de pe chipul curat
creeaza senzatia ca lumina pe care o emana
nu este din lumea aceasta.
Vesmintele albe si lungi, marginite de dungi aurii,
coroana incrustata cu pietre pretioase care se termina cu o cruce in varf amintesc de o regina coborata din ceruri...
Chipul Fecioarei a fost sculptat in anul 1947 de Jose Thedin, dupa descrierea facuta de Lucia, unul dintre cei trei copii vizionari. Ca sa intelegem mai bine, sa mergem putin pe aripa timpului si sa ne oprim la 1916, anul in care Lucia, Francisc si Iacinta au facut cunostinta cu ingerul Portugaliei...
Este primavara.
Cei trei copii se joaca deasupra unei grote.
Atentia le este captata de un vant puternic, pornit din senin.
Ridicand privirile, copiii vad deasupra copacilor un tanar cu chip de inger. Trupul lui "stralucea mai mult ca un cristal strabatut de razele soarelui. Ingerul ii invata sa se roage:
"Dumn
ezeul meu,
eu cred in Tine,
te ador, sper in Tine si Te iubesc.
Iti cer iertare
pentru cei care nu cred in Tine,
nu te adora,
nu spera in Tine si nu Te iubesc."
Copiii spun ca prezenta Lui Dumnezeu
era atat de coplesitoare incat nu mai aveau constienta propriei existente.
A doua aparitie a ingerului are loc in vara lui 1916, langa fantana din curtea Luciei.
Ingerul ii indeamna sa se roage mult si sa ofere Lui Dumnezeu sacrificii dupa puterile lor,
ca reparatie pentru pacatele celor care il ofenseaza.
Ii mai sfatuieste sa suporte cu resemnare suferintele
pe care Mantuitorul le va trimite.
Ultima aparitie a ingerului are loc in toamna lui 1916,
la grota din Cabeco.
De data aceasta, tine in maini un potir deasupra caruia sta suspendata o ostie din care picura sange.
Dupa ce se roaga, ofera ostia Luciei, iar lui Francisc si Iacintei le da sa bea continutul potirului zicand:
"Luati si beti sangele Lui Iisus Cristos,
ofensat in mod ingrozitor de nerecunostinta oamenilor.
Reparati faradelegile lor si consolati-l pe Dumnezeul vostru."
In acel moment, misiunea ingerului ia sfarsit...
Doamna imbracata in lumina...
Este al patrulea an de razboi mondial si undeva, in Valea Iria,
din apropierea Fatimei,
lumina avea sa poarte o victorie asupra intunericului
prin intermediul a trei copii cu varstele cuprinse intre 7 si 10 ani.
Este o primavara cu livezi in floare si iarba frageda,
numai buna pentru turmele pastorasilor.
13 mai, 1917...
Lasandu-si turmele sa pasca in voie,
copiii hotarasc sa ridice o casa din pietre.
Deodata, un fulger brazdeaza orizontul.
Speriati ca-i va prinde ploaia, copiii isi aduna turmele si pornesc spre casa.
Pe la jumatatea colinei sunt surprinsi de un alt fulger,
iar la cativa pasi, intr-un stejar putin mai inalt de un metru,
vad o Doamna nespus de frumoasa si blanda,
ale carei vorbe le alunga toate frica.
Lucia povesteste ca era "imbracata toata in alb,
mai stralucitoare decat soarele.
(...) Fata sa, de o frumusete de nedescris,
nu era nici trista, nici bucuroasa,
ci serioasa, cu un aer de mustrare blanda.
(...) Vesmintele ei pareau facute in intregime din lumina...
Copiii stau la o distanta atat de mica de aparitia minunata, incat sunt cuprinsi in nimbul de lumina care o inconjoara.
Numai Lucia poate vorbi cu ea, Francisc poate doar sa o vada,
iar Iacinta o vede si o aude.
Fecioara le cere sa vina in acest loc si luna viitoare, pe 13.
Apoi le spune ca este din ceruri si ii intreaba:
"Vreti sa va oferiti Lui Dumnezeu
ca sa primiti toate suferintele pe care vi le va trimite
drept ispasire pentru pacatele cu c
are El este suparat
si ca cerere pentru intoarcerea pacatosilor?
Copiii accepta si Fecioara le da incuviintarea ca harul Lui Dumnezeu ii va intari.
In timp ce vorbeste, isi desface bratele din care se revarsa o lumina spre inimile lor, iar trupurile cad in genunchi in rugaciune:
"Preasfanta Treime, te ador!
Dumnezeul meu, eu Te iubesc in preasfantul Sacrament "...
inainte ca lumina sa-i deschida drum prin desisul stelelor, Maria le cere sa se roage Rozariul pentru a obtine sfarsitul razboiului
si pacea in lume...
Inima strapunsa de spini.
Copiii incearca sa pastreze secretul, dar explozia de bucurie pe care o simtisera in prezenta Fecioarei este ca un torent ce rupe stavilarele... Prin urmare, la a doua intalnire, pe 13 iunie,
vreo 50 de persoane ii urmeaza.
Aparitia este precedata de acel fulger...
Lucia cere vindecarea unui bolnav, apoi spune ca ar vrea sa mearga in cer.
I se raspunde ca Iacinta si Francisc or sa mearga inaintea ei.
Ea trebuie sa mai ramana pentru ca, prin ea, Iisus vrea sa instaureze devotiunea catre Inima neprihanita a Maicii Sfinte...
Deschizandu-si bratele, Fecioara le transmite
o lumina care-i absoarbe in Dumnezeu.
Ei pot sa vada cum un fascicul de lumina se indreapta spre cer,
acoperindu-i pe pe Iacinta si Francisc,
iar celalalt fascicul se indreapta spre pamant, acoperind-o pe Lucia.
"In fata palmei mainii drepte a Frumoasei Doamne se afla o inima inconjurata de spini care o apasau din toate partile.
Prin puterea acelei lumini,
vizionarii inteleg ca este Inima Neprihanita a Mariei,
ranita de pacatele omenirii, care cere pocainta si ispasire.
Cei 50 aud glasul Luciei, dar nu si raspunsurile, vad transfigurarea copiilor si frunzisul micului stejar aplecat inspre est
ca si cum ar fi atins de poala unei haine nevazute.
Viziunea iadului...
In 13 iulie,
4.000 de persoane se indreapta catre Cova da Iria
la cea de-a treia intalnire.
Cand aparitia minunata deschide bratele,
fasciculele de energie patrund in pamant si copiii pot sa vada iadul.
"Am vazut un ocean de foc. Cufundati in acest foc, demonii si sufletele, ca niste jeratice transparente si negre,
sau de culoarea bronzului, de forma umana, pluteau in mijlocul valvatailor
antrenati de flacarile care tasneau din ei cu nori de fum,
cazand de jur imprejur, precum scanteile in timpul marilor incendii,
fara greutate sau echilibru, in mijlocul strigatelor si gemetelor de durere
si de disperare, care te ingrozeau si te faceau sa tresari de spaima.
Demonii se deosebeau de suflete prin formele oribile
si respingatoare de animale inspaimantatoare si necunoscute,
dar transparente precum niste carbuni negri incinsii.
Inspaimantati,
copiii ridica ochii catre Fecioara care le spune ca acele suflete vor fi salvate numai prin cinstirea Preacuratei Inimi.
Apoi le spune ca razboiul este pe sfarsite
si ca daca oamenii nu se vor intoarce catre Dumnezeu
un alt razboi va incepe in timpul pontificatului lui Pius al Xl-lea.
Vorbeste apoi despre consacrarea Rusiei la Inima Neprihanita
si impartasania reparatoare din primele sambete ale lunii...
Inainte sa plece, Maica ii invata o rugaciune ce trebuie spusa dupa fiecare mister al Rozariului.
"O, Iisuse,
iarta-ne,
fereste-ne de focul iadului
si du in cer toate sufletele
mai ales acelea
care au mai mare nevoie de mila Ta. "
A treia parte a viziunii din 13 iulie cuprinde trei scene:
prevestirea unui pericol iminent care ameninta lumea
prin viziunea unui inger ce tine in mana stanga o sabie de foc
si care cere penitenta;
o catastrofa care ruineaza jumatate din omenire
si pericolul prin care are sa treaca Sfantul Parinte
si a treia scena arata intoarcerea omenirii la Dumnezeu prin viziunea crucii
sub ale carei brate se afla doi ingeri stropind sufletele care se apropie de Dumnezeu cu sangele martirilor.
Ninsoarea de flori.
In 13 august, cei trei copii nu ajung la intalnire,
fiind inchisi in puscaria municipala de catre administratorul primariei care vrea
sa le smulga secretele...
Intalnirea are loc totusi in data de 15,
cand Doamna imbracata in soare
ii indeamna sa se roage pentru pacatosii din iad.
La a 5-a aparitie, in 13 septembrie,
30.000 de persoane asista la o racire brusca de temperatura si o intunecare a soarelui asa incat se vad stelele ziua in amiaza mare.
Din cer ninge cu petale de flori si fulgi ca de zapada
care dispar inainte sa atinga pamantul.
Oamenii striga de pe ziduri,
de departe ca cei trei copii sa ceara
Maicii sfinte sa le vindece fiintele dragi.
Lucia ii indeamna sa se roage.
Ei ingenuncheaza
si incep sa murmure cantece religioase si rugaciuni.
Un fosnet puternic de aripi nevazute o determina pe Lucia sa exclame:
"Iat-o ca vine!
Oamenii privesc cu respiratia taiata
o sfera de lumina deplasandu-se pe cer
apoi reflexia luminoasa o aduce pe Doamna Cerului in fata copiilor.
Ea le cere sa nu mai poarte noaptea acea franghie care ii mortifica,
apoi promite ca la urmatoarea intalnire va face o minune
pentru ca toti sa creada...
Atmosfera capata o culoare galbuie si un nor alb inconjoara stejarul invaluindu-i pe vizionari si amutind multimea de uimire...
Dansul soarelui 13 octombrie.
Ploua torential, transformand drumurile in mlastini.
Sub cerul plumburiu, 70.000 de persoane pornesc spre locul intalnirii.
Lucia cere multimii sa se roage alaturi de ea.
Deodata, chipul fetei se transfigureaza si buzele i se albesc.
Este semnul intrarii in extaz.
Acum discuta cu Regina Rozariului,
care recomanda ridicarea unei capele pe acest loc.
Apoi spune ca razboiul se va termina curand.
Fetita o roaga sa vindece mai multi bolnavi:
"Pe unii ii voi vindeca, pe altii nu.
Sa nu-L mai supere pe Dumnezeu,
Domnul nostru, care este deja foarte insultat."
Deschizand bratele,
ea isi contureaza drum de lumina spre soare.
Urmarind-o,
copiii pot sa vada langa soare pe
Sf. Iosif cu Pruncul
binecuvantand lumea cu semnul rascumpararii
si pe Maica Domnului imbracata in alb
acoperita cu o mantie albastra.
A doua viziune ii infatiseaza
pe Fecioara indurerata si pe Domnul Iisus
coplesit de durere pe drumul calvarului facand semnul crucii
in semn de binecuvantare,
iar a treia oara le apare Fecioara Carmelului,
incoronata regina a cerului si a pamantului,
tinand in brate pruncul sfant.
Lucia striga:
"Priviti soarele!
In timp ce imaginile se succed prin fata ochilor vizionarilor,
multimea asista la miracolul de pe cer:
ploaia inceteaza brusc, norii se imprastie,
iar discul solar arata ca o luna argintie
care se invarte asemenea unei roti de foc,
proiectand in toate directi
ile fascicule de lumina de toate culorile.
Dupa cateva momente de pauza, soarele incepe sa danseze din nou
si aprinde fantastic norii cerului, apoi culorile se reflecta pe fetele oamenilor,
pe arbori, pe vesminte, luand tonalitati stralucitoare de felurite culori.
Alte cateva momente de pauza preced un dans care pare mai degraba un foc imens de artificii mai colorat si mai stralucitor ca inainte. Multimea are impresia ca soarele se desprinde de pe firmament pentru a incendia planeta...
Mesajul pacii .
In toamna lui 1918, Francisc si Iacinta se imbolnavesc de "gripa spaniola.
Pana in ceasul mortii copiii au parte de aparitiile Fecioarei,
care ii incurajeaza si le da putere sa treaca peste suferinte.
Dorinta cea mai mare a baiatului este sa aline suferinta Mantuitorului,
de aceea suporta cu bucurie toate durerile.
Moare dupa cinci luni de suferinta, la 4 aprilie 1919.
Iacinta, al carui ideal este sa intoarca pacatosii la credinta
pentru a-i feri de iad,
moare in februarie 1920,
intr-un spital din Lisabona.
Lucia, cum este de asteptat,
imbratiseaza viata monahala
si moare la varsta de 97 de ani
intr-o manastire carmelitana din Coimbra.
Pana acum Statuia Fecioarei de la Fatima
a calatorit in peste 100 de tari ale lumii,
inclusiv Rusia si China,
ducand cu ea mesajul pacii pe toata planeta."
