Exercitii spirituale - impreuna cu Sfantul Ignatiu de Loyola

"Exercitii spirituale pentru a se invinge pe sine insusi si a-si orandui viata fara a se hotara din cauza vreunei inclinatii care ar fi neoranduita.

22.Pentru ca atat cel care propune exercitiile spirituale,cat si cel care le primeste sa se ajute si sa traga foloase mai mult,este de presupus ca orice crestin bun trebuie sa fie gata mai degraba sa apere spusa aproapelui sau, decat sa o condamne; iar daca nu o poate apara, sa incerce sa afle cum o intelege [aproapele sau] ;si daca acela o intelege gresit , sa-l indrepte cu dragoste; si daca nu e indeajuns, sa caute toate mijloacele potrivite ca , intelegand bine, sa se mantuiasca.

Principiul si fundamentul

23.Omul este creat ca sa-l laude, sa I se inchine si sa-I slujeasca lui Dumnezeu ,Domnul nostru, si, prin aceasta, sa-si mantuiasca sufletul; iar celelalte lucruri de pe fata pamantului sunt create pentru om si ca sa-l ajute in urmarea menirii pentru care a fost creat.Prin urmare omul trebuie sa se foloseasca de ele in masura in care slujesc menirii sale si sa se lepede de ele in masura in care ii sunt o piedica in calea acesteia.De aceea, trebuie sa devenim indiferenti fata de toate lucrurile create, in tot ceea ce este ingaduit libertatii liberului nostru arbitru

si nu-i este oprit.In asa fel incat sa nu iubim si sa nu vrem,in ceea ce ne priveste, mai mult sanatatea decat boala, bogatia decat saracia, cinstea decat ocara, viata lunga decat cea scurta, si asa mai departe despre toate celelalte lucruri, ci sa dorim si sa alegem doar pe acelea care ne calauzesc spre menirea pentru care suntem creati.

Cercetarea particulara si zilnica.Cuprinde trei timpi si trebuie facuta de doua ori pe zi .

24.Primul timp este cel de dimineata, in care de indata ce omul se trezeste,trebuie sa-si puna in gand sa se pazeasca cu grija de acel pacat anume  sau de acea lipsa, pe care doreste sa-l corecteze si sa-l indrepte.

25 Al doilea, dupa masa [de pranz] sa ceara de la Dumnezeu, Domnul nostru, ceea ce vrea, adica harul de a-si aminti de cate ori a cazut in acel pacat anume sau in acea lipsa si ca  de aici inainte, sa-l inlature; si , prin urmare sa faca cea dintai cercetare, cerand socoteala sufletului sau tocmai in legatura cu anumitul lucru pe care vrea sa-l indrepte si sa-l inlature , chibzuind din ora in ora sau din timp in timp, incepand cu ceasul de la care s-a trezit si pana in ceasul cercetarii de fata;; sa se insemneze in primul rand al tabelului atatea puncte de cate ori  a cazut in acel pacat anume sau slabiciune, iar apoi sa-si propuna iarasi sa-l inlature pana cand va face a doua cercetare.

26.Al treilea timp.Dupa cina se face a doua cercetare, tot la fel, ora cu ora, incepand cu prima cercetare pana la  cea de-a doua, cea de fata, si se insemneaza pe al doilea rand al tabelului atatea  puncte de cate ori a cazut in acel pacat anume sau defect.

27.Urmeaza patru adaugiri pentru inlaturarea mai grabnica a  acelui pacat sau acelei lipse anume.

Prima adaugire. Ori de cate ori omul cade intr-un pacat sau intr-o lipsa anume, sa-si puna mana pe piept, cu parere de rau ca a cazut; lucru care se poate face chiar in fata mai multora, fara ca acestia sa-si dea seama ce face.

28.A doua. De vreme ce primul rand din tabel inseamna prima cercetare si al doilea rand a doua cercetare, sa se uite seara daca e vreo indreptare in al doilea rand fata de primul, adica in a doua cercetare fata de prima.

29.A treia.Sa se confrunte a doua zi cu cea dintai, adica cele doua cercetari ale zilei prezente cu cele doua cercetari ale celei de dinainte, si sa vada daca s-a indreptat de la o zi la alta.

30.A patra adaugire.Sa confrunte o saptamana cu alta si sa vada daca s-a indreptat in aceasta saptamana fata de saptamana de dinainte.

 ...

32.Cercetarea generala a cugetului pentru a se curati si pentru a se spovedi mai bine.

Presupun ca in mine exista trei feluri de ganduri, si anume, unul al meu propriu, care vine din libertatea si vointa mea, si altele doua, care vin din afara, unul care vine de la spiritul cel bun, iar celalalt de la cel rau.

33.Despre gand

Exista doua feluri de a dobandi merite in fata gandului celui rau care vine din afara: de exemplu, vine gandul de a face un pacat de moarte, gand caruia ii tin piept pe data iar acesta ramane invins.

34.Al doilea fel de a dobandi merite este atunci cand imi vine acelasi gand rau iar eu ii tin piept, si tot vine iar si iar, si eu ii tin piept mereu, pana ce gandul pleaca invins; iar acest al doilea fel este de mai mare merit decat cel dintai.

35.Se face un pacat lesne- iertator atunci cand vine acelasi gand de a face un pacat de moarte, iar omul isi pleaca urechea,zabovind putin sau primind  vreo desfatare a simturilor, sau atunci cand ar fi [din partea omului respectiv] vreo neatentie in izgonirea unui astfel de gand.

36.Exista doua moduri de a face un pacat de moarte: cel dintai este atunci cand omul incuviinteaza gandul cel rau, pentru a-l face imediat asa cum l-a incuviintat sau pentru a-l infaptui daca ar putea.

37.Al doilea mod de a face pacat de moarte este atunci cand acel pacat este infaptuit; si este mai mare [decat primul] din trei motive: in primul rand, din pricina unui timp de comitere  a pacatului mai indelungat, in al doilea rand din pricina intensitatii mai mari, in al treilea rand din pricina relelor mai mari facute celor doua persoane."

sursa: cartea "Ignatiu de Loyola- Istorisirea pelerinului ;Jurnalul miscarilor launtrice; Exercitii spirituale "