INSIDE

Numai asezata in Tine

mi-e bine.

Bantuind incolo si-ncoace

n-am pace, n-am somn,

n-am traire

decat scufundata-n

eterna Iubire.

Linistea mi-e spulberata

fara Tata;

nici sa respir nu mai stiu

fara Fiu;

sunt scama-n vazduh

fara Sfantul meu Duh

si nu-mi gasesc adancime

decat in Treime.

Mi-e sufletul gol si amar

fara floarea de har.

Ce sfanta pulsatie

de tulbure gratie!...

     autor : Cezarina Adamescu

Ingerasul meu se numeste Andrei Cristian

Dragii mei prieteni , cu multa , multa bucurie va anunt ca Duminica 22 august 2010 am nascut un baietel adorabil care avea greutatea de 3,950 kg...


E unul dintre cei mai dulci ingerasi,e foarte cuminte si se numeste Andrei Cristian.

Ia uitati-va si voi : cum as putea sa nu ma topesc dupa el?

Lumina si intelepciune cu "Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos"

" -Ce inseamna: "Dumnezeule, intru numele Tau mantuieste-ma si intru puterea Ta ma judeca"?
( Ps.53,1).

-Acest stih este o ruga staruitoare a intregii omeniri sau , mai concret, a Bisericii catre Dumnezeu.Ea striga asadar catre Cel Prea Inalt prin gura Prorocului si-I spune: 

"Dumnezeul meu, am avut pricire  cu diavolul si cu idolii lui.Ma sileste si ma tiranizeaza cu viclenia lui.Vino insa cu Trupul Tau cel omenesc si cu numele Iisus Hristos si voi crede.Iisuse Hristoase, "intru numele Tau mantuieste-ma".Desavarseste planul dumnezeiestii Tale iconomii, ce l-ai randuit pentru mine.Vino sa mori, sa inviezi si sa Te inalti pentru mine.Sezi de-a dreapta Tatalui si trimite-mi pe Mangaietorul, prin Apostolii Tai.Asa vei pune capat pricirii mele, vei birui idolii, vei sfarama altarele lor, vei desfiinta jertfele necuviincioase si-mi vei darui imparatiile pamantesti".

"Intru puterea Ta ma judeca" inseamna:

"Daruieste-mi virtutea discernamantului, ca sa Te cunosc si sa pazesc poruncile Tale si indreptarile Tale cele datatoare de viata". "Numele " este Iisus Hristos, "puterea" este Duhul Sfant.Asadar, Biserica cere de la Tatal si spune: "Dumnezeul meu, mantuieste-ma prin Iisus Hristos si prin Duhul Tau Cel Sfant da-mi discernamant".Discernamantul ii arata omului toate caile si nu-l lasa sa se rataceasca pe cale vicleana.Este cea dintai dintre virtuti.Din el se naste dragostea si din dragoste, milostenia .Prin urmare, discernamantul sadestefiecare virtute.Primul rod este binefacerea, apoi nerautatea si smerenia cea inaltatoare, pacea si blandetea.Discernamantul este mintea Duhului Sfant.Asadar , atunci cand mintea omului il cuprinde si il tine intru sine pentru totdeauna, simturile lui cele duhovnicesti simt o dulceata nespusa.

Asculta acum ce inse4amna discernamant:discernamantul este cel ce cantareste cu scumpatate fiecare gand.Si pe cel ce il afla sanatos, il da cugetarii ca sa-l tina si sa-l savarseasca; in timp ce pe cel vatamator il alunga departe de el, precum arunca prastia piatra.

-De ce spune marele Apostol ca: "Orice pacat pe care-l va savarsi omul este in afara de trup.Cine se deda insa desfranarii pacatuieste in insusi trupul sau"?(1 Cor.6,18)- a intrebat iarasi Epifanie.

-Orice pacat, fiul meu, spurca numai sufletul,in timp ce desfranarea spurca si trupul."Tot pacatul in afara trupului este", adica nu se savarseste in trup, precum am spus, ci in suflet, in minte si in duh.Mincinosul gusta placerea prin cuvinte, la fel si cel ce jura stramb si barfitorul.Adica, in timp ce orice alt pacatos pacatuieste numai in suflet, desfranatul pacatuieste si in trup.Predandu-se pe  sine destrabalarii, face si trupul si sufletul scarboase si se face bataia de joc a diavolilor.Asadar, unul ca acesta pacatuieste in insusi  trupul sau si il spurca nu numai pe acesta, ci si pe cel al femeii cu care s-a incurcat.

Barbatul si femeia care s-au unit legitim nu-si stapanesc separat trupurile lor.Trupul barbatului apartine femeii lui, iar trupul femeii apartine barbatului ei, prin urmare nu sunt doua trupuri ci unul.Asadar, atunci cand femeia se uneste cu altul pacatuieste si in paguba trupului barbatului ei.La fel se intampla si cu barbatul.Asadar, de fiecare data cand nu se indestuleaza unul cu trupul celuilalt si se aprpie de cel strain, pacatuiesc in trupurile lor, pentru ca spurca acelasi asternut al lor.Pentru aceasta" fiecare pacat in afara trupului este, dar cel ce desfraneaza pacatuieste in insusi trupul sau".Cel ce nu are femeie si desfraneaza, seamana cu porcul care se tavaleste in necuratie.Trupul sau devine scarbos si murdar, in timp ce sufletul sau se intuneca, asemanandu-se cu al diavolului.Fireste, toate pacatele inegresc sufletul peste masura, insa desfranarea face si trupul murdar si necuviincios."

sursa:  cartea " Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos"

Din Revelatiile Sfintei Brigitta

"Un diavol se arata miresei si-i spuse:"Ce crezi , femeie, si la ce lucruri mari te gandesti?Eu stiu multe si vreau sa-ti intaresc cuvintele mele ca exemple evidente.Eu te sfatuiesc sa incetezi de a te gandi la lucruri ireale si in locul lor sa crezi marturia simturilor.Nu vezi cu ochii tai si nu auzi cu urechile tale sunetul pe care il face ostia, care este din paine ,cand este rupta? N-ai vazut ostia scuipata din gura, cum este atinsa fara respect si cum este aruncata pe pamant, dar se intampla si alte multe lucruri nedemne cu ea, pe care eu nu le-as rabda daca mi s-ar face mie?
Si chiar daca ar fi posibil ca Dumnezeu sa fie in gura credinciosilor, cum ar putea El sa intre in necredinciosii  a caror lacomie in toate este fara fund si fara masura?".

Imediat dupa aceasta ademenire,Isus , ca Om adevarat, se arata miresei si ea ii spuse:"Doamne, Isus Cristos,eu iti multumesc pentru tot si in  special pentru trei lucruri.Mai intai ca imi imbraci sufletul prin aceea ca imi insufli cainta si pocainta  prin care fiecare pacat, indiferent cat de grav si de greu este el, este sters.In al doilea rand, pentru ca imi hranesti sufletul prin aceea ca-i insufli dragoste fata de Tine si amintirea suferintelor Tale;din ele sufletul meu se hraneste cu cea mai delicioasa mancare.In al treilea rand ca TU ii mangai pe toti cei care te cheama in necazuri si suferinte.Indura-te, de aceea de mine, roaba ta, O , Doamne , si ajuta credintei mele, deoarece oricat de mult am meritat sa cad victima inselaciunii diavolului, cred ca el n-ar fi indraznit fara permisiunea ta si ca permisiunea ta nu este fara mangaiere".

Atunci spuse Cristos diavolului:"De ce vorbesti cu mireasa mea noua?".

Diavolul raspunse: "Deoarece ea a fost legata de mine si eu inca sper ca o pot ademeni in plasa mea.Ea a fost legata de mine de cand imi urma sfaturile si facea eforturi sa ma multumeasca pe mine si nu pe tine,Creatorul si Mantuitorul ei.Eu i-am urmarit durerile si niciodata nu le-am uitat".

Domnul raspunse: " Tu esti un intrigant si spionul drumurilor tuturor".

Diavolul raspunse:"Da, eu sunt un spion al intunericului deoarece tu m-ai creat intunecat".

Domnul raspunse: " Cand ai vazut si cum ai devenit intunecat?".

Diavolul raspunse: "Eu am vazut ca tu m-ai creat frumos, dar pentru ca, negandindu-ma, am intrat cu forta in stralucirea razelor tale, am ramas ca si bazilica, orbit de ele.Eu te-am vazut si am tanjit dupa frumusetea ta;te-am vazut si in constiinta mea si  te-am cunoscut cand m-ai aruncat.Eu te-am cunoscut si cand te-ai intrupat si am facut ceea ce mi-ai ordonat.Eu te-am cunoscut si cand la invierea ta, tu m-ai pradat de prizonierii mai.Eu simt zilnic puterea ta cu care zadarnicesti planurile si eu ma fac de rusine".

Domnul spusese:" Daca ma cunosti si stii adevarul, de ce minti in fata alesilor mei cand tu stii adevarul despre mine?N-am spus eu ca cel ce mananca trupul meu va trai in vesnicie?Si cu toate acestea , tu spui ca este neadevarat si ca nimeni nu mananca trupul meu.Deci, poporul meu trebuie sa practice idolatria mai rau decat cel care venereaza pietre si bucati de lemn?Dar acum , cu toate ca Eu stiu totul,
sa-mi raspunzi la aceasta intrebare pentru ca cea care este  aici 
si care poate intelege cele spirituale doar prin comparatii, sa inteleaga.
Asculta: Toma m-a atins dupa invierea mea; trupul pe care l-a atins era spiritual sau omenesc? Daca era omenesc, cum a putut el veni pe usa inchisa?Si daca era spiritual, cum putea fi el vizibil pentru ochii trupesti?".

Diavolul raspunse: "Este greu sa vorbesti cand cel care vorbeste este banuit de toti de minciuna si cand impotriva vointei lui trebuie sa spuna adevarul.Totusi voi spune, oricat de silit si greu imi este sa vorbesc si sa recunosc ca tu, dupa inviere, erai atat spiritual, cat si trupesc.De aceea tu poti, datorita energiei vesnice a dumnezeirii si a glorificarii spirituale a carnii, sa intri peste tot si sa fii peste tot".

Dumnezeu spuse in continuare: "Cand toiagul a devenit sarpe,spune, a fost acesta doar asemanator unui sarpe, sau a fost cu adevarat sarpe atat in interior , cat si in exterior? Si aceste cosuri cu ramasite de paine au continut paine adevarata, sau a fost ceva care semana cu paine?".

Diavolul raspunse: "Tot toiagul s-a facut sarpe, totul in cos a a fost paine si totul s-a intamplat cu puterea si energia ta".

Domnul spuse: "Crezi ca-mi este mai greu sa fac o minune acum decat atunci?Daca trupul glorificat a putut atunci sa intre prin  usi inchise la apostoli, de ce nu poate fi acum in mainile preotilor?Crezi ca-i este greu dumnezeirii mele sa unifice cele mai de jos cu cele ceresti, cele pamantesti cu cele mai inalte? Nicidecum!Nu, asa cum rautatea ta, care esti tatal minciunii, este cea mai mare,tot asa depaseste dragostea mea totul si intotdeauna o va face.Chiar daca cineva este vazut ca arde acest sacrament, si altul il calca in picioare,asa cunosc Eu, singur, credinta tuturor si aranjez totul cu masura si rabdare.Eu, care pot face ceva din nimic si vizibilul din invizibil, Eu pot sa arat chiar si ceva vizibil pentru semne, forme si fapturi, desi ele intr-adevar stau sub valul unui semn, dar care de fapt pare altceva".

Diavolul raspunse:"Ca aceasta este adevarat , o cunosc in fiecare zi cand acei oameni care sunt prietenii mei se indeparteaza de mine si devin prietenii tai.Ce as putea sa mai spun?Acel slujitor care este parasit in voia lui ceea ce ar dori sa savarseasca in fapte, daca ar putea doar sa inceapa".

Din nou vorbi Fiul lui Dumnezeu:"Crede fiica mea, ca Eu,Cristos, sunt taria vietii si nu distrugatorul adevarat, deoarece Eu sunt Adevarul si nu minciuna, Eu sunt puterea vesnica fara de care nimic n-ar exista si nu va exista.Daca tu ai crezut ca eu sunt in minile preotilor, atunci sa stii ca  Eu,chiar daca preotul se indoieste, sunt intr-adevar in mainile lui,
datorita prezentei credintei credinciosilor 
si datorita cuvintelor pe care Eu insumi le-am spus si le-am prescris.
Cel care ma primeste, primeste dumnezeirea si Omul, precum si forma painii.Ce este Dumnezeu, daca nu viata si frumusetea, lumina stralucitoare, bunatatea care intareste, dreptatea care judeca si indurarea care mantuieste?

Ce este trupul meu, daca nu cel mai iute si mai mladios trup, unire intre Dumnezeu si om si capul tuturor crestinilor?

Deci,cel care crede in Dumnezeu si primeste trupul Lui, primeste dumnezeirea insasi si va primi viata ,
va cunoaste Adevarul si va primi taria dumnezeirii lui.

Chiar si oamenii rai primesc aceeasi dumnezeire, dar spre propria cadere si nu spre desavarsire; ei o primesc desi o accepta cu vointa putina si de aceea , ei gusta dulceata Adevarului si nu primesc taria dumnezeirii lui.Caci atunci cand ei ma duc ma duc la gura si la dinti, desi sacramentul este deja savarsit, Eu ma indepartez cu dumnezeirea si cu trupul meu de el si ramane doar painea la om; nu asa, ca Eu nu sunt prezent la cei rai la fel ca si la cei buni, in urma instituirii sacramentului, ci prin aceea ca cei rai nu primesc acelasi efect ca si cei buni.In jertfa insasi i se ofera omului viata, si anume Dumnezeu si viata intra dar nu ramane la cei rai, deoarece ei nu parasesc raul.La ei ramane doar painea care nu le este de folos,pentru ca , atunci cand iau sacramentul, ei nu se gandesc la altceva decat la paine si la vin ca forma.Este exact asa cum se intampla cand un domn puternic merge in casa cuiva si dupa aceea este amintita doar figura lui 
dar se uita de prezenta bunatatilor lui".

sursa: cartea "Sfanta Brigitta- revelatii ceresti "

Exercitii spirituale - impreuna cu Sfantul Ignatiu de Loyola

"Exercitii spirituale pentru a se invinge pe sine insusi si a-si orandui viata fara a se hotara din cauza vreunei inclinatii care ar fi neoranduita.

22.Pentru ca atat cel care propune exercitiile spirituale,cat si cel care le primeste sa se ajute si sa traga foloase mai mult,este de presupus ca orice crestin bun trebuie sa fie gata mai degraba sa apere spusa aproapelui sau, decat sa o condamne; iar daca nu o poate apara, sa incerce sa afle cum o intelege [aproapele sau] ;si daca acela o intelege gresit , sa-l indrepte cu dragoste; si daca nu e indeajuns, sa caute toate mijloacele potrivite ca , intelegand bine, sa se mantuiasca.

Principiul si fundamentul

23.Omul este creat ca sa-l laude, sa I se inchine si sa-I slujeasca lui Dumnezeu ,Domnul nostru, si, prin aceasta, sa-si mantuiasca sufletul; iar celelalte lucruri de pe fata pamantului sunt create pentru om si ca sa-l ajute in urmarea menirii pentru care a fost creat.Prin urmare omul trebuie sa se foloseasca de ele in masura in care slujesc menirii sale si sa se lepede de ele in masura in care ii sunt o piedica in calea acesteia.De aceea, trebuie sa devenim indiferenti fata de toate lucrurile create, in tot ceea ce este ingaduit libertatii liberului nostru arbitru

si nu-i este oprit.In asa fel incat sa nu iubim si sa nu vrem,in ceea ce ne priveste, mai mult sanatatea decat boala, bogatia decat saracia, cinstea decat ocara, viata lunga decat cea scurta, si asa mai departe despre toate celelalte lucruri, ci sa dorim si sa alegem doar pe acelea care ne calauzesc spre menirea pentru care suntem creati.

Cercetarea particulara si zilnica.Cuprinde trei timpi si trebuie facuta de doua ori pe zi .

24.Primul timp este cel de dimineata, in care de indata ce omul se trezeste,trebuie sa-si puna in gand sa se pazeasca cu grija de acel pacat anume  sau de acea lipsa, pe care doreste sa-l corecteze si sa-l indrepte.

25 Al doilea, dupa masa [de pranz] sa ceara de la Dumnezeu, Domnul nostru, ceea ce vrea, adica harul de a-si aminti de cate ori a cazut in acel pacat anume sau in acea lipsa si ca  de aici inainte, sa-l inlature; si , prin urmare sa faca cea dintai cercetare, cerand socoteala sufletului sau tocmai in legatura cu anumitul lucru pe care vrea sa-l indrepte si sa-l inlature , chibzuind din ora in ora sau din timp in timp, incepand cu ceasul de la care s-a trezit si pana in ceasul cercetarii de fata;; sa se insemneze in primul rand al tabelului atatea puncte de cate ori  a cazut in acel pacat anume sau slabiciune, iar apoi sa-si propuna iarasi sa-l inlature pana cand va face a doua cercetare.

26.Al treilea timp.Dupa cina se face a doua cercetare, tot la fel, ora cu ora, incepand cu prima cercetare pana la  cea de-a doua, cea de fata, si se insemneaza pe al doilea rand al tabelului atatea  puncte de cate ori a cazut in acel pacat anume sau defect.

27.Urmeaza patru adaugiri pentru inlaturarea mai grabnica a  acelui pacat sau acelei lipse anume.

Prima adaugire. Ori de cate ori omul cade intr-un pacat sau intr-o lipsa anume, sa-si puna mana pe piept, cu parere de rau ca a cazut; lucru care se poate face chiar in fata mai multora, fara ca acestia sa-si dea seama ce face.

28.A doua. De vreme ce primul rand din tabel inseamna prima cercetare si al doilea rand a doua cercetare, sa se uite seara daca e vreo indreptare in al doilea rand fata de primul, adica in a doua cercetare fata de prima.

29.A treia.Sa se confrunte a doua zi cu cea dintai, adica cele doua cercetari ale zilei prezente cu cele doua cercetari ale celei de dinainte, si sa vada daca s-a indreptat de la o zi la alta.

30.A patra adaugire.Sa confrunte o saptamana cu alta si sa vada daca s-a indreptat in aceasta saptamana fata de saptamana de dinainte.

 ...

32.Cercetarea generala a cugetului pentru a se curati si pentru a se spovedi mai bine.

Presupun ca in mine exista trei feluri de ganduri, si anume, unul al meu propriu, care vine din libertatea si vointa mea, si altele doua, care vin din afara, unul care vine de la spiritul cel bun, iar celalalt de la cel rau.

33.Despre gand

Exista doua feluri de a dobandi merite in fata gandului celui rau care vine din afara: de exemplu, vine gandul de a face un pacat de moarte, gand caruia ii tin piept pe data iar acesta ramane invins.

34.Al doilea fel de a dobandi merite este atunci cand imi vine acelasi gand rau iar eu ii tin piept, si tot vine iar si iar, si eu ii tin piept mereu, pana ce gandul pleaca invins; iar acest al doilea fel este de mai mare merit decat cel dintai.

35.Se face un pacat lesne- iertator atunci cand vine acelasi gand de a face un pacat de moarte, iar omul isi pleaca urechea,zabovind putin sau primind  vreo desfatare a simturilor, sau atunci cand ar fi [din partea omului respectiv] vreo neatentie in izgonirea unui astfel de gand.

36.Exista doua moduri de a face un pacat de moarte: cel dintai este atunci cand omul incuviinteaza gandul cel rau, pentru a-l face imediat asa cum l-a incuviintat sau pentru a-l infaptui daca ar putea.

37.Al doilea mod de a face pacat de moarte este atunci cand acel pacat este infaptuit; si este mai mare [decat primul] din trei motive: in primul rand, din pricina unui timp de comitere  a pacatului mai indelungat, in al doilea rand din pricina intensitatii mai mari, in al treilea rand din pricina relelor mai mari facute celor doua persoane."

sursa: cartea "Ignatiu de Loyola- Istorisirea pelerinului ;Jurnalul miscarilor launtrice; Exercitii spirituale "

Isus....Iubire....Isus

Cu mult drag va ofer cateva clipe din IUBIREA ce-mi infioara fiinta.

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu IUBIREA si BUCURIA SA!

Rugaciune

Rugaciune a Parintelui Argatu

care a fost la Manastirea Cernica, Preot ortodox.

" Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita, te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!





 

Iti multumesc, Doamne:
-pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles!
-pentru lumina pe care am constientizat-o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care pasit plin de curaj, regasindu-te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,
te rog, Iti multumesc, daruindu-Ti inima mea!"