Regulile unei vieti spirituale nu sunt asemenea legilor fizicii care guverneaza natura , nici ca legile civile fixate de o autoritate pentru a garanta siguranta si justitia .Acestea din urma sunt in general " inchise" , adica nu se deschid spre realitati de dincolo de ele.Sunt aride , pedepsesc dar nu recompenseaza: in realitate limiteaza libertatea omului.
Regulile vietii spirituale , in schimb , sunt precum treptele unei scari: daca tu stai ferm pe o treapta , aceasta te face capabil sa te sui pe urmatoarea.Suisul e infinit, pentru ca viata spirituala nu cunoaste limite ; legile spirituale nu sunt inchise in ele insele. Nu trebuie deci sa confunzi legile fizice cu cele spirituale si in consecinta nici sa te temi de ele, urmand falsa poteca a angoasei ce o provoaca in tine experienta pe care o ai in ce priveste acceptiunea curenta a termenului "lege".
In sfera spirituala legea este extrem de generoasa : daca tu o observi, vei avea beneficii enorme.Daca o implinesti cu fidelitate, vei deveni capabil sa observi o lege superioara cu mai multa generozitate si libertate. Daca totusi refuzi sau incalci legea spirituala, nu vei intra sub incidenta razbunarii sale , cum se intampla atunci cand nu tii cont de legea gravitatii sau cand incalci o lege a statului.
Legea spirituala este in intregime pozitiva, nu contine nici o negativitate, precum Dumnezeu.
Aceasta inseamna ca, pentru cei ce-l accepta si il urmeaza , in legea spirituala exista un raport numai cu Dumnezeu. Caci cel ce-l urmeaza pe Dumnezeu , creste si devine liber , dar cine respinge legea spirituala se priveaza pe sine de crestere si libertate.Daca vrei o simpla imagine a efectelor legii spirituale, o poti gasi in cuvintele lui Cristos:
"Umblati pana este lumina ca sa nu va surprinda intunericul"( In 12, 35) .
Legea spirituala e ca o lumina in care gasesti refugiu pentru a putea umbla, pas dupa pas , sub calauzirea Lui.Atata timp cat ramai atasat de ea, mergi inainte. Daca neglijezi sau ignori lumina , aceasta nu te va abandona nici nu se va razbuna pe tine, insa tu vei fi coplesit de intuneric si nu vei mai fi in stare sa umbli.
Poti gasi o alta imagine vie a legii spirituale in cuvintele Domnului:
"Aceasta este porunca mea:sa va iubiti unii pe altii" ( In 15,12).
Daca urmezi aceasta lege, umbli in lumina, ca sa folosim cuvintele sfantului Ioan, adica progresezi, cresti in iubire.Dar spre ce te indrepti? Pana unde trebuie sa cresti in iubire?
Raspunsul la aceste intrebari este de importanta capitala.
De fapt , te indrepti spre insasi izvorul luminii, catre Cristos care e Lumina lumii si trebuie sa cresti in iubire pana ajungi la plinatatea staturii lui Cristos , care e iubire desavarsita: iata aici expresia magnifica a unei cresteri fara sfarsit.
Ceea ce ai invatat despre legea iubirii este valabil si pentru legea rugaciunii.
Intr-adevar , cuvintele Domnului " despre necesitatea de a se ruga mereu , fara a obosi " (Lc 18,1) - "Vegheati si rugati-va" (Mt 26, 41),
"Ceea ce va zic voua o spun tuturor: vegheati" ( Mc 13, 37),
"Vegheati si rugati-va si rugfati-va ca sa nu intrati in ispita" ( Mc 14, 38 ) - reveleaza importanta rugaciunii in viata spirituala
si o prezinta sub forma de lege.
Evanghelia da marturie despre faptul ca insusi Cristos a respectat aceasta lege:
" Merse pe munte sa se roage si petrecu toata noaptea in rugaciune" ( Lc 6, 12);
"Se sui pe munte, singur , sa se roage" ( Mt 14, 23).
Din aceste insistente indemnuri ce vorbesc despre importanta rugaciunii, iti poti da usor seama ca ea ascunde in sine aspecte fundamentale pentru om si nu este doar o simpla recomandare care poate fi inlocuita cu o alta sau cu o alta porunca.Din repetatele indemnuri la rugaciune ale lui Cristos si din exemplul sau,care neincetat si insistent a apelat la rugaciune - intr-atat incat i-a dedicat nopti intregi- poti deduce ca rugaciunea este o regula irevocabila a vietii spirituale, invaluita de numeroasel mistere.
Importanta si seriozitatea ei sunt atat de mari incat chiar si numai neglijarea ei te expune la incercari si zbucium.
Regula stabilita de Biserica a celor sapte ore canonice de rugaciune, isi are fundamentul in porunca Domnului de a ne ruga " mereu fara sa obosim".
Astfel, pentru a garanta ca intreaga zi ( si deci fiecare moment) este umpluta de rugaciune, Biserica a impartit cele 12 ore ale zilei in sase parti si a fixat pentru fiecare dintre acestea o rugaciune potrivita ,compusa din psalmi, un pasaj din Scriptura si o rugaciune. Pe langa acestea a fost stabilita o rugaciune si in miezul noptii , divizata in trei parti pentru a acoperi intreaga noapte. In acest fel , prin cele sapte ore canonice, a devenit posibila implinirea poruncii lui Cristos referitoare la rugaciunea continua.Aceasta recitare ritmata a psaltirii constituie o norma de rugaciune bazata pe porunca lui Cristos care ne invita sa folosim timpul si sa ne guvernam intreaga viata sfintind-o prin rugaciune.Pe langa asta , ea exprima vigilenta constanta a inimii in asteptarea ultimelor zile si a venirii Mirelui, asa cum ne-a amintit insusi Cristos:
"ceea ce va spun voua, spun tuturor: Vegheati! " ( Mc 13, 37).
Astfel , cele sapte ore se incheie in fiecare zi cu rugaciunea in inima noptii , pentru a marturisi starea de veghe un asteptarea lui Cristos.
Deci , daca esti convins ca vigilenta inimii si sfintirea fiecarui moment al zilei constituie fundamentul pentru disciplina in rugaciune.
Vigilenta inimii in timpul implinirii datoriilor tale cotidiene - de orice tip ar fi acestea : acasa ca si la scoala , in fabrica , la camp , la magazin sau la birou - substituie ramanerea in rugaciune in ascunzisul camerei tale: te duce la implinirea a regulii rugaciunii, in ascultare fata de cererea Domnului.Vigilenta inimii - adica indreptarea atentiei catre Domnul Isus de mai multe ori de-a lungul zilei intretinand vie o conversatie tainica cu el , facuta din tacute cuvinte de iubire - nu este in nici un chip inferioara rugaciunii facute in biserica.
Pentru a-ti sfinti ziua iti sunt de ajuns cateva minute de sapte ori pe zi, exact timpul in care sa reciti un psalm , rugaciunea prescrisa si versetul Evangheliei: pentru a face aceasta iti este de ajuns sa te retragi intr-un colt linistit, ba chiar uneori poti ramane in locul unde lucrezi .
Trebuie insa sa stii sa profiti de oportunitatea de a folosi timpul liber dimineata si seara, adica inainte si dupa munca, pentru a recita cu calm si in intregime laudele de dimineata si Completoriumul ; vei marturisi astfel totala ta disponibilitate de a-i consacra cat mai mult timp lui Dumnezeu.
In ce priveste rugaciunea in inima noptii , ajutorul , harul si puterea obtinute prin practiccrea ei sunt suficiente pentru a compensa orice oboseala sau nevointa pe care iti inchipui ca va trebui sa le induri trezindu-te la acea ora.Daca se intampla ca tu sa lucrezi pana tarziu noaptea, nu poti renunta la a impartasi cateva minute in noapte cu Fiul Luminii,
aducandu-i slava Mirelui.
Veghile nocturne sunt un simbol al asteptarii si al primirii Mirelui
( cf. Mt 25 , 1-13).
Realitatea pe care acest semn vrea sa o indice este ca in momentul prezent primirea Mirelui are loc intr-un mod partial,in asteptarea zilei eshatologice in care vom ajunge la consumarea nunti si la victorie ,
in intalnirea definitiva cu Domnul.
Acum ca regula rugaciunii a devenit o autentica lumina care te conduce la intalnirea cu Domnul , poti intelege de ce scrupuloasa observare a acestei norme iti va permite sa te apropii mai mult de Dumnezeu ; astfel , intalnindu-L pe Domnul in fiecare zi , vor creste prietenia , iubirea si intimitatea intre tine si El . In consecinta, rugaciunea in sine va avea mai multa fervoare, insistenta si iubire.Asa cum Cristos a cerut: ca rugaciunea sa fie facuta cu insistenta si incredere si a dat exemplul vaduvei care a mers la judecatorul cetatii si l-a deranjat pentru a obtine dreptate impotriva adversarului; iar judecatorul, chiar daca era nelegiuit , a ascultat-o din cauza insistentei ei.Astfel Isus ne-a atras atentia asupra importantei insistentei in rugaciune:
"Si Domnul nu va face dreptate alesilor sai care striga ziua si noaptea catre El , ii va lasa sa astepte? Va spun ca le va face dreptate de indata."
( Lc.18, 7-8)
Rugaciunea ca dar
A observa regula cotidiana a rugaciunii cu scrupulozitate si insistenta si a starui in ea cu fidelitate , iubire si perseverenta nu este pur si simplu o datorie pe care o implinesti pentru ca esti obligat, ca si cum ar fi vorba doar de a-i da lui Dumnezeu o parte din timpul si din fortele tale si imic mai mult.Daca intr-adevar ritmul de rugaciune nu ar fi decat o datorie, Cristos nu ne-ar fi invitat sa ne rugam cu atata insistenta.
Dar, dincolo de scrupulozitate si de perseverenta , in rugaciune se gaseste un dar, un dar foarte pretios, mai pretios decat orice altceva de care ar putea avea nevoie omul, mai pretios chiar decat toate maretiile lumii.
Acest dar este Duhul Sfant pe care Dumnezeu doreste sa il ofere omului , nu ca recompensa, ci ca raspuns la rugaciune si la insistenta cererii:
" Cu cat mai mult Tatal vostru ceresc va da Duhul Sfant celor care i-l cer? "
( Lc. 11,13).
Masoara bine importanta rugaciunii si reflecteaza la cat e de oportun pentru tine sa te dedici acestei discipline cu scrupulozitate si perseverenta: ea te face capabil sa il primesti pe Duhul Sfant.
Daca ai sti ca e Duhul Sfant cel care revarsa iubirea in inima , care invata umilinta, care da in dar pacea inimii, care intareste credinta ta in Dumnezeu si speranta ta in viata vesnica, care ilumineaza privirea ta astfel incat sa poti discerne adevarul si voia lui Dumnezeu!
Daca ai stii ca El e cel care iti inflacareaza inima cu spiritul rugaciunii , care te incurajeaza sa ramai vigilent cu o putere si cu un zel care depasesc posibilitatile carnii!
Atunci ti-ai da seama ce rod pretios poti culege prin rugaciune.Aceasta e taina ascunsa in spatele invitatiei insistente a lui Isus la rugaciune: valoarea rugaciunii consista in dobandirea Duhului Sfant , fara de care omul nu valoreaza nimic.
Rugaciunea este deci regula cea mai importanta in viata spirituala , este secretul unei cresteri spirituale fecunde si incoronarea oricarui efort pe drumul catre Dumnezeu.
Prin rugaciune omul dobandeste intr-adevar Duhul Sfant, care duce la desavarsire cresterea spirituala a fiecaruia.
sursa : Matta El Meskin "Sfaturi pentru ca rugaciunea sa-ti transforme fiinta"
Dumnezeu sa va binecuvanteze cu Duhul Sfant!